Sfântul şi Marele Sinod este de interes direct şi vital, atât pentru laici, clerici şi monahii ortodocşi, cât şi pentru restul lumii creştine

În perioada 22 – 27 ianuarie 2016 s-a desfăşuarat la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy lucrările Sinaxei Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe.
În deschiderea evenimentului, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a adresat celor prezenţi un cuvânt în care a mulţumit celorlalţi Întâistătători de Biserici Ortodoxe, precum şi delegaţilor, că au acceptat schimbarea locului desfăşurării sinaxei, de la reşedinţa Patriarhiei Ecumenice (Istanbul) la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy care este „dedicat slujirii unităţii panortodoxe, şi care a găzduit şi găzduieşte deja, de o vreme îndelungată, multe întâlniri interortodoxe şi pan-ortodoxe.
În continuare, Patriarhul Ecumenic a vorbit despre temele care vor fi discutate la Sfântul şi Marele Sinod, teme care au fost stabilite la prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală din anul 1976, şi anume:

- Diaspora ortodoxă n Autocefalia şi modul declarării acesteia

- Autonomia şi modul declarării acesteia

- Dipticele (Ordinea pomenirii Întâistătătorilor bisericilor ortodoxe la slujbe n.r.)

- Calendarul comun n Impedimente la căsătorie

- Rânduielile bisericeşti privind postul n Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii creştine

- Ortodoxia şi mişcarea ecumenică n Contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la promovarea idealurilor creştine ale păcii, libertăţii, frăţietăţii şi dragostei între popoare.

De asemenea, Sanctitatea Sa a arătat că anumite teme din cele 10 nu au avut o abordare unanimă în cadrul întâlnirilor Comisiei pentru Pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod ridicând întrebarea dacă în cadrul Sfântului şi Marelui Sinod se vor discuta cele 8 teme care au fost validate la nivel panortodox sau este necesară amânarea convocării sinodului până la atingerea acordului panortodox şi asupra celorlalte teme (autocefalia, dipticele şi problemele legate de căsătorie şi calendar).
Subliniind faptul că „Sfântul şi Marele Sinod este de interes direct şi vital atât pentru laici, clerici şi monahii ortodocşi, cât şi pentru restul lumii creştine”, Sanctitatea Sa a precizat că la desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod ar trebui să participe în calitate de observatori persoane (clerici, monahi, laici) din cadrul Bisericii Ortodoxe, precum şi din cadrul altor Biserici creştine sau confesiuni (aflate deja în dialog cu Biserica Ortodoxă). Patriarhul Ecumenic a dat ca exemplu faptul că la desfăşurarea lucrărilor Conciliul Vatican II Biserica Ortodoxă a delegat persoane în calitate de observatori. Făcând referire la faptul că Sfântul şi Marele Sinod Panortodox, înainte să se întrunească, este numit de unii „apărători ai ortodoxiei” drept „sinod tâlhăresc”, Patriarhul Ecumenic se întreabă ce autoritate vor avea deciziile acestuia şi care vor fi urmările canonice în cazul nesupunerii faţă de aceste hotărâri.
Patriarhul Constantinopolului a vorbit şi despre semnificaţia cuvintelor consensul sau unanimitate. Totodată, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a evidenţiat faptul că „un sinod care se întruneşte sub ameninţarea dizolvării lui mai degrabă nu s-ar întruni” şi a făcut referire chiar la unele Sinoade Ecumenice care s-au întrunit şi în condiţiile în care unele biserici absentau de la lucrări.
Au fost abordate şi unele subiecte de natură practică: durata Sfântului şi Marelui Sinod şi formarea unui secretariat comun al Sinodului. Sanctitatea Sa a propus ca Sinodul Panortodox să se desfăşoare pe parcursul a cel puţin două săptămâni, iar lucrările acestuia să fie însoţite de manifestări religioase.
„Deci, fraţilor, bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi” (2 Cor. 13, 11) este versetul biblic cu care Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi-a încheiat cuvântul său.