Sfânta Mănăstire Arnota

Mânăstirea Arnota este cu obşte de maici, situată în comuna Costeşti, judetul Vâlcea. Biserica monument istoric are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Este situată într-un colţ pitoresc de pe înălţimile Carpaţilor.
Mânăstirea Arnota, considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară, este situată la 56 de kilometri de oraşul Râmnicu Vâlcea.
La Arnota se ajunge dinspre Mânăstirea Bistriţa, pe un drum de piatră, după o distanţă de 6 kilometri; mai există şi o potecă mai directă la numai 3 kilometri, dar foarte greu accesibilă pe ploaie sau pe zăpadă.
Străjuind masivul Arnota, din peisajul pitoresc al Munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 840 de metri, asemeni unui cuib de vulturi, Mânăstirea păstrează între zidurile sale mormântul lui Matei Basarab Vodă, evocând trăsăturile parcă întipărite în piatră ale acestui energic ctitor.
Tradiţia păstrată până astăzi spune că după o luptă grea cu turcii, pe care nu a putut-o câştiga, fiind urmărit de aceştia, Matei Vodă s-a retras în plaiurile Vâlcei, în Munţii Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită. Din acest motiv începe aici Matei Vodă zidirea Bisericii de la Arnota, la începutul domniei sale, închinându-o „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ocrotitorii săi, aducând apoi din Alba Iulia, trupul tatălui său, vornicul Danciu din Brâncoveni, pentru a fi înmormântat aici.
Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mânăstirea Arnota poate fi considerată un important monument istoric şi de artă religioasă din ţară, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului, vizitând Mânăstirea Hurez sau Mânăstirea Bistriţa, este îndemnat să se încumete să urce muntele, pentru a cunoaşte şi această bijuterie a Ortodoxiei româneşti.
Comuna Costeşti, din judetul Vâlcea, este compusă din patru sate: Costeşti, care este şi centrul aşezării, Văratici, Bistriţa şi Pietreni. Comuna este aşezată într-o zonă muntoasă, şi are o istorie ce se întinde, aşa cum arată mărturiile arheologice, pe mai multe milenii - circa 10 milenii. Cu toate acestea, prima atestare documentară a Costeştilor vine de la un hrisov emis de domnitorul Neagoe Basarab la data de 11 octombrie 1512.
Comuna Costeşti atrage nu numai prin frumusetea naturii, ci şi prin zestrea culturală, prin monumentele istorice şi lăcaşurile ei de cult. Pe teritoriul comunei se află o serie de monumente istorice de o importanţă deosebită privind cultura şi civilizaţia românească: Mânăstirea Bistriţa (1494), Mânăstirea Arnota (1634), Schitul Păpuşa (secolul al XVI-lea), Biserica din Peşteră (1633), Biserica Sfinţii Îngeri (secolul al XVII-lea), Biserica Peri (1689), Biserica Ciorobeşti (1750), Biserica Gruşeţu (1801), Biserica Grămeşti (1664) şi Biserica 44 de izvoare (1701).
Prin aşezarea sa teritorială, avand acces la şoseaua DN 67 (Râmnicu Valcea - Costeşti - Horezu - Târgu Jiu - Motru - Drobeta Turnu-Severin), cu legatură la Râmnicu Valcea la şoseaua E 81, oferă un potenţial turistic deosebit.