Șcheienii au pus temelia ortodoxiei la Feldioara

dealul localității, în partea de sud-est, oferind privitorilor o panoramă la toată Þara Barsei

Stăpânirea austriacă a interzis ortodocșilor, după 1690, dreptul de a ridica biserici. Numele împărătesei Maria Terezia se leagă de prigoana lansată asupra românilor ortodocși în încercarea de a-i catoliciza. Atunci, sute de mânăstiri și biserici au fost distruse, preoți și călugări au fost uciși, pentru că rezistau ordinului împărătesc, dar românii din Ardeal și-au apărat mai bine de un veac credința, iar când Iosif al doilea a ridicat prigoana, biserici și mănăstiri noi au fost ridicate în satele transilvănene.

Prima biserică a feldiorenilor a fost din lemn
Astfel, negustorii din Șcheii Brașovului au sprijinit construcția lăcașelor de cult în toată Þara Bârsei. De aceea, în pisania de deasupra ușii Bisericii Ortodoxe din Feldioara este amintit anul construcției, 1788, și numele negustorului scheian Ioan Ioanovici Marcus.
Prima biserică ortodoxă din Feldioara a fost construită din lemn și se știe că exista în sec. XVII, fiind ridicată pe la 1700, pe locul căruia astăzi i se spune „La Bisericuță”. După Edictul de Toleranță, de la 1781, prin care se acordă libertatea religioasă populațiilor necatolice, negustorii români din Șcheii Brașovului închină această biserică Sfântului Ioan Botezătorul.
Actuala biserică ortodoxă a feldiorenilor este situată în partea de sud-est a localitătii, pe strada Mihai Eminescu. Este o constructie în stil gotic cu elemente bizantine. Influența bizanțului provine din sudul Carpaților și are ca element principal pridvorul ce precede pronaosul. Acesta este socotit o influență certă a modului constructiv de ridicare a bisericilor din Þara Românească. A fost edificată în secolul al XVIII (1788) în timpul împăratului Iosif al II-lea de Habsburg. Pictura originală exterioară a fost acoperită de o zugrăveală recentă, păstrându-se stilul și elementele originale.
Clopotul a fost și el donat de Mihai Vilara, un alt negustor șcheian.

Construcție cu
influențe balcanice
Stilul general al construcției poate fi caracterizat ca și gotico-bozantin. Structural, biserica respectă împărțirea clasică: pronaos (tinda femeilor), naos (încăperea mare) și altarul despărțit de naos prin catapeteasmă.
În realizarea diverselor elemente constructive ale bisericii, se remarcă influențe balcanice, mai ales sârbești. Acestea se datorează faptului că la acea dată bisericile din Transilvania erau arondate Mitropoliei Ortodoxe Sârbești de la Carolivtz. Se știe că biserica a fost pictată de preotul Dimitrie Martinovici, însă picturile originale nu s-au păstrat.
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, biserica a fost întreținută cu sprijinul donațiilor generoase ale unor familii din sat care, pe lângă bani, au oferit pământ sau alte proprietăți. Unele dintre donații au fost făcute pentru a sprijini, prin îngrijirea bisericii, copii orfani sau nevoiași din sat. Despre o parte din aceste donații s-au păstrat informații precise până în ziua de azi.
Biserica este construită în formă de corabie cu o singură absidă în semipentagon, spre răsărit, unde este altarul. Ferestrele sunt în stil bizantin încadrate în interior cu ogive gotice ale căror unghiuri se pierd în bolta bizantină a bisericii. Altarul este despărțit de naos printr-un iconostas zidit. Naosul și pronaosul au în comun bolta semicilindrică bizantină cu ogivele gotice ce încadrează ferestrele.
În pronaos se află podișorul sau corul, despărțit de naos prin trei arcade, susținute de doi pilaștri.
În partea de vest biserica este dotată cu un antreu cu două intrări și deasupra lui se înalță turnul, înalt de 40-50 m și deasupra tronează crucea ortodoxă, susținută de un glob mare , arcuit.
Biserica a fost pictată în frescă bizantină în anul 1967 de pictorii Iosif Vasu și Vasile Caraman. Biserica a păstrat hramul Sfântului Ioan Botezătorul, iar preot paroh este Gheorghe Stroe.
„Actul” nașterii bisericii din Feldioara
În antreul bisericii, deasupra ușii, se află pisania, care consemnează în litere vechi gravate în piatră momentul când lăcașul de închinăciune a fost edificat: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Ridicatu-s-au această Sfântă Biserică cu acest hram, Sf. Ioan Botezătorul, de robul lui Dumnezeu Ioan Ioanovici din Brașov și soția sa, Ana, ca să le fie ca pomenire lor și fiilor în zilele Împăratului nostru Iosif, păstorind turma cea credincioasă prea Sfințitul Episcop Ghedeon Nichitici al neuniților drept credincioși, în anul de la Hristos 1788 aprilie 3”.
Biserica este deschisă duminica, dar și la celelalte sărbători, când aici se oficiază slujbe. Grupurile de turiști care vor să viziteze lăcașul de închinăciune pot lua legătura cu preotul paroh Gheorghe Stroe la numărul de telefon 0268.265.282.