Sărbătoare la Centrul Mitropolitan din Nurnberg

La mijlocul lunii august Centrul Mitropolitan din Nurnberg îşi sărbătoreşte ocrotitorii, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fii săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache, prăznuiţi în Biserica Ortodoxă Română la 16 august, a doua zi după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului s-a aflat cu acest prilej în mijlocul credincioşilor ortodocşi români din Nurnberg, săvârşind Sfânta Liturghie arhierască, în cadrul căreia a hirotonit întru diacon pe teologul Iulian Mihai, stabilit de câţiva ani în Germania.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa i-a îndemnat pe credincioşi să cultive evlavia faţă de sfinţi şi de Maica Domnului, făcându-se pe sine icoane vii ale credinţei dreptmăritoare: Căutând la exemplul Sfinţilor Martiri sărbătoriţi în a doua zi după Praznicul Adormirii Maicii Domnului, românii migranţi, cei departe de casă, sunt datori să păstreze moştenirea primită de la străbuni, curăţând-o de tot ceea ce este imperfect în ea şi transmiţând-o mai departe urmaşilor. Modul în care transmitem fiilor şi fiicelor moştenirea noastră identitară, aceea de români şi ortodocşi, va marca viaţa generaţiilor următoare, faţă de care suntem datori să nu îi lăsăm în necunoaştere faţă de trăirea creştină autentică. Noi înşine suntem datori să cercetăm mai îndeaproape viaţa sfinţilor români, să ne entuziasmăm de bogăţia care ne-au lăsat-o şi să ne înfrumuseţăm viaţa, urmându-i. Trăind departe de ţară, căutând o viaţă mai bună în mijlocul civilizaţiei occidentale, nu trebuie să ne oprim numai la foloasele lumii materiale, ci să ne întărim în credinţa pe care Sfinţii Brâncoveni şi alţi români dreptcredincioşi au avut-o în secole de mare cumpănă, când erau nevoiţi să ţină piept necazurilor de tot felul, dar mai ales năvălirii popoarelor de altă credinţă. Păstrând identitatea de creştini ortodocşi şi români, ne putem salva de la pierderea într-o lume a traiului bun, dar săracă duhovniceşte.