Salvarea din orice primejdie

Ziua de duminică, 24 iulie, aduce în atenţia creştinilor pe Sfânta Muceniţă Hristina. Sinaxarul prezent în slujba din această zi îi povesteşte pe scurt ultima parte a vieţii sale, care este dedicată cu desăvârşire lui Dumnezeu. Acesta prezintă o învăţătură de aur, demnă de aprofundat.
În timpul vieţii sale, Muceniţa Hristina a fost obligată să se închine şi să slujească mai multor zei, însă ea a refuzat. Datorită acestui lucru, Dumnezeu a apărat-o şi a salvat-o de la moarte de mai multe ori. Cu ajutor Lui, Hristina a reuşit să scape dintr-un turn închis, iar în semn de recunoştiinţă, ea a împărţit aurul din care erau făcute statuile oamenilor săraci. Tot cu ajutorul Lui, a reuşit să trăiască în temniţă fără mâncare, a scăpat de la înec şi dintr-un cuptor de foc, supravieţuind şi unor animale veninoase. Când i-au fost tăiaţi sânii, din aceştia a curs lapte, însă în final a trecut la Domnul, lovită de suliţe. Examinând toate acestea pe rând, am putea crede că nu este niciun miracol, şi că aproape orice om ar putea trece măcar peste o tortură, rămânând în viaţă. Ceea ce dovedeşte însă existenţa purtării de grijă a Lui este supravieţuirea atâtor torturi, care coincide cu rugăciuni neîncetate şi încredere nemărginită în Dumnezeu.

Pretutindeni este speranţă
Lecţia de aur învăţată din aceste fapte miraculoase este aceea că oamenii trebuie să aibă mai multă încredere şi credinţă în Dumnezeu decât în oricine, căci El va vi mereu alături de credincioşi, chiar şi în cele mai dureroase momente. El va fi acolo, va auzi rugăciunile şi va vedea încrederea, iubirea şi credinţa şi îl va salva pe om, chiar şi din cele mai primejdioase necazuri. Chiar dacă trupul nu poate fi salvat din cauza rănilor extrem de multe şi de periculoase, sufletul va fi cu siguranţă salvat şi pus la loc de cinste, alături de Dumnezeu în rai.
Creatorul este speranţa şi salvarea din viaţa omului şi El ar trebui să fie Persoana la care omul se duce când nu este sigur, când are nevoie de un sfat, de ajutor, sau oricând se simte recunoscător. Răul are multe feţe şi este foarte greu pentru oameni să îl distingă, dar cu credinţă şi încredere în Dumnezeu, va fi evidentă această diferenţă. Tot ce trebuie să facă oamenii este să Îl iubească, să Îl asculte, să creadă şi să aibă încredere în El, iar sufletele vor avea un loc veşnic fericit în rai.