Rolul Facultăţilor de Teologie în contextul învăţământului religios

La Alba Iulia a avut loc, în perioada 10 – 11 octombrie 2016, cel de-al VII-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română.
Evenimentul a fost intitulat ,,Misiune şi educaţie religioasă. Rolul Facultăţilor de Teologie în contextul învăţământului religios”. În mesajul adresat cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidenţiat rolul Facultăţilor de Teologie de a cultiva vocaţia personală a studenţilor care aspiră deopotrivă la o formare academică şi duhovnicească. O educaţie teologică autentică presupune cultivarea dimensiunii informative, dar şi a celei formative.
În continuare redăm mesajul integral al Patriarhului României:
„Organizarea celui de-al VII-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română constituie un prilej de a ne exprima bucuria continuării şi speranţa valorificării acestor întâlniri academice, care contribuie la intensificarea misiunii Bisericii în societatea actuală, marcată de tendinţe seculariste.
Pentru a oferi o alternativă duhovnicească la provocările actuale, în contextul anului 2016, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, Patriarhia Română a organizat mai multe evenimente şi acţiuni dedicate educaţiei religioase. Dintre acestea, amintim: Concursul Naţional de Creaţie I(3-7 septembrie 2016, Palatul Patriarhiei din Bucureşti).
Prin organizarea acestor evenimente a fost evidenţiată importanţa educaţiei religioase, a celei teologice şi rolul semnificativ pe care Biserica l-a avut de-a lungul istoriei poporului român, contribuind la îmbogăţirea culturii naţionale, în general, şi a educaţiei copiilor şi tinerilor, în special. În acest sens, considerăm că doar prin continuarea cooperării dintre Biserică şi Şcoală poate fi susţinută o educaţie integrală a tinerei generaţii.
Facultăţile de Teologie au rolul de a cultiva vocaţia personală a studenţilor care aspiră deopotrivă la o formare academică şi duhovnicească. O educaţie teologică autentică presupune cultivarea dimensiunii informative, dar şi a celei formative: cunoaşterea informaţională trebuie dublată de formarea duhovnicească, fiind esenţial ca teologul să-şi asume şi să mărturisească legătura dintre reflecţia teologică şi experienţa eclesială. Prin urmare, suntem datori să valorificăm relaţia dintre ştiinţă şi spiritualitate, dintre cultură şi credinţă, evitând tendinţele reducţioniste, precum raţionalismul şi pietismul. Totodată, trebuie depăşite atitudinile secularizate prin care autonomia universitară este folosită ca pretext de înstrăinare a teologiei de Tradiţia şi de viaţa Bisericii.
Cercetarea teologică trebuie să respecte standardele actuale şi să fie unită cu viaţa eclesială, întrucât doar în acest fel se poate dezvolta o Teologie dinamică, cu dimensiune practică pentru viaţa pastorală şi misionară a Bisericii. Prin încurajarea şi prin promovarea unei teologii vii, actuale, accesibile şi formatoare se pot oferi răspunsuri adecvate la provocările cu care se confruntă societatea, în ansamblul ei.”