„Renaşterea” bisericilor din Mândra

La începutul secolului al XVIII-lea, în comuna Mândra, s-a zidit o biserică brâncovenească, pe o colină. Aceasta nu a avut o viaţă prea îndelungată, fiindcă s-a surpat, din cauza unei alunecări de teren.
Conform precizărilor istoricului Ştefan Meteş, în lucrarea „Viaţa bisericească a românilor din Ţara Oltului”, în 1779, s-a construit biserica de azi, în stilul bizantin brâncovenesc. Biserica este construită din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă, iar turnul cu tablă şi este situată pe cea mai înaltă colină din sat. Biserica este pictată în naos şi altar, în frescă, în anul 1821 de Savu Pop din Făgăraş şi cuprinde altarul şi „despărţământul” bărbaţilor. Iconostasul este pictat pe lemn în anul 1801.
Biserica a fost sfinţită în anul 1821 de mitropolitul Vasile Moga. Suprafaţa totală construită este de 280 mp, iar în jurul său se află cimitirul parohial, împrejmuit cu zid de piatră şi gard de scânduri. Reparaţii la actuala biserică s-au făcut în anul 1895, când s-a înlocuit ţigla de pe turnul bisericii cu tablă, în anul 1950 când s-au înnoit ferestrele, în anul 1965 s-a înlocuit tabla învelitoare a turnului, iar în 1973 a fost montată ţigla de pe acoperişul bisericii. Biserica a fost întărită de-a lungul timpului şi în anii 2002-2004 consolidată, iar acoperişul a fost în întregime refăcut.

Ortodocşii şi-au păstrat credinţa
Deşi aprig încercată de bizara alianţă politico-religioasă de la 1700, care i-a dezbinat pe săteni până în 1948 în două comunităţi, ortodoxă şi greco-catolică, comunitatea ortodoxă din satul Râuşor (comuna Mândra) a reuşit să îşi păstreze credinţa, dar mai ales bisericile. Locuitorii satului, au fost la început toţi ortodocşi şi în 1761 trei familii din cele 155 s-au desprins de la vechea credinţă şi au trecut la grecocatolici. Biserica ortodoxă s-a luat ortodocşilor şi s-a dat familiilor greco-catolice. Dar populaţia ortodoxă a primit o nouă biserică, ridicată printr-un act filantropic şi astfel, azi, Râuşorul are două biserici.
„În anul 1700 când s-a făcut trecerea unei părţi a credincioşilor ortodocşi la Biserică de la Roma, în Râuşor erau două Biserici. Una mică din lemn era în «Dealul Cioampa» pe calea pădurii, iar a doua, în mijlocul satului, construită în anul 1698, şi care printr-o sentinţă a Tribunalului Făgăraş, în urma presiunilor făcute de autorităţi, precum şi ca urmare a trecerii unei părţi din populaţie la religia greco-catolica trece în proprietatea şi folosinţă acestora, motivând că, cei ortodocşi fiind mai mulţi, pot să-şi construiască alta. Cum Biserica din «Dealul Cioampa» era prea deteriorată şi neîncăpătoare, între anii 1760-1793 a fost construită o nouă biserică din piatră şi din cărămidă pe locul unde este şi astăzi purtând hramul Cuvioasa Paraschiva. De remarcat este faptul că locuitorii satului Râuşor rămaşi în credinţa ortodoxă au dorit ca şi biserica pe care au reconstruit-o să aibă aceeaşi formă arhitecturală şi să poarte acelaşi hram ca şi cea care le-a fost luată: Cuvioasa Paraschiva, fiind sfinţită la data de 5 mai 1793 de către preotul Ioan Vasu împreună cu un sobor de preoţi”, a precizat preotul Nicolae Vasu, paroh al celor două biserici din Râuşor, care poartă hramnul Sfintei Cuvioase Parachiva li care sunt cunoscute de localnii drept Biserica de Sus şi Biserica de Jos.

Obiecte de valoare
Bisericile, ambele declarate monumente de arhitectură, au formă de corabie în stilul bazilicii romane, formă ce simbolizează corabia lui Noe.
Printre preoţii care au slujit la Râuşor se numără şi protopul Toader, în jurul anului 1700, care a semnat şi a trecut la uniaţie.
Biserica „Cuvioasa Paraschiva II” numită şi Biserica de Sus, conform tradiţiei şi după cum arată inscripţia cu pomelnicul săpat pe zidul de nord din Sfântul Altar a fost zidită la anul 1698 pe timpul domnitorului Constantin Brancoveanu de către o femeie din Câmpulung Muscel.
Ambele Biserici sunt bine întreţinute prin râvna credincioşilor, făcându-se reparaţii de consolidare şi întreţinere. Pe lângă alte obiective de valoare în inventarul lăcaşului de închinăciune se află un potir de argint şi cărţi de cult aparţinând secolului al XIX-lea.

Legendele din jurul bisericii de la Şona
Nu se ştie dacă Reforma i-a prins pe saşi la Şona ca să-şi ridice şi o biserică evanghelică. Numele străzii din Şona, „pe Turnuri” poate veni de la o fostă biserică a saşilor, dar, din bătrâni se mai spune că la „turnuri” a fost făcută o biserică din lemn de către credincioşii greco-catolici, iar aceasta a ars din motive necunoscute. Greco-catolicii au primit dreptul de a utiliza biserica ortodocşilor cu hramul Adormirea Maicii Domnului. De altfel, Biserica din vale de la Şona, începută în 1706 şi terminată în 1715, clădită tot în stilul brâncovenesc, ca şi în satele vecine, trebuia să fie proprietatea ortodocşilor, dar a devenit repede, la decizia autorităţilor, proprietatea greco-catolicilor. Fiind localitate de graniţă la Şona s-a impus instalarea religiei unite, Şona fiind prima localitate a actualei comune Mândra, în care s-a slujit în religia unită. Ortodocşii şi-au putut ţine la început slujbele în această biserică, dar apoi şi-au cumpărat o bisericuţă de lemn din Cincşor şi în 1850 au început să-şi ridice o biserică zidită. Aceasta a fost finalizată în 1887 şi este biserica din deal de azi.

Biserici ridicate cu multă trudă
La Toderiţa, ca şi la Mândra a fost numai biserica ortodoxă. Amintirea colectivă pomeneşte despre existenţa a trei biserici de lemn înainte de uniaţie: două în grădinile unor gospodari şi alta la hotarul cu satul Vad. Ultima pare să fi funcţionat ca mănăstire şi a pierit în focul anilor 1763, alta s-a vândut Hurezenilor ortodocşi care nu mai aveau biserică în sat căci le-a fost luată de greco-catolici. Ultima a fost dărâmată. Actuala biserică, zidită, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, s-a construit între anii 1868-1871 cu banii strânşi „din milă şi prin prestarea zilelor de lucru” şi cu materiale de la săteni.

Bisericile din satele aparţinând comunei Mândra sunt deschise în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare. Preotul paroh de la Mândra, Ioan Mitu, poate fi contactat la numărul 0723.033.554, preotul Nicolae Vasu, din Râuşor, la numărul 0726.500.544, iar preoul paroh din Şona, Vasile Grigorie, la numărul 0745.031.462.