Reeditarea Marii serbări de la Putna

Organizaţiile ortodoxe studenţeşti din toată ţara, precum şi din Basarabia şi Ucraina au petrecut Anul Nou în tradiţionala tabără de iarnă de la Mănăstirea Putna, unde au serbat împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR).
Cu acest prilej, studenţii ortodocşi au decis să organizeze anul viitor, împreună cu Mănăstirea Putna, o reeditare a Marii Serbări de la Putna şi a Congresului Studenţilor Români de Pretutindeni organizate în 1871 la iniţiativa lui Mihai Eminescu.
„Studenţi din toată ţara, din Basarabia şi din Ucraina. Fiecare face parte dintr-o organizaţie studenţească, în speţă din ASCOR, Studenţi pentru Viaţă, NEPSIS, Asociaţia Sfântul Hristofor. Suntem mici în tabloul acesta mare al istoriei, dar încercăm totuşi să păşim pe urmele unor personalităţi mari, unele dintre ele trecute şi în calendar”, a subliniat preşedintele ASCOR Iaşi, Emanuel Buta.
„Vom pregăti pentru 2021, împreună cu obştea Mănăstirii Putna, serbarea naţională a studenţilor români, atât din ţară, cât şi din diaspora, Basarabia şi Nordul Bucovinei”, a anunţat Emanuel Buta.
Evenimentul va avea loc în data de 15 august 2021, de hramul Mănăstirii Putna, când se vor împlini 150 de ani de la serbarea naţională a studenţilor români, organizată de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu şi de alţi tineri din generaţia lor, în 1871.
La serbarea organizată în 1871 au participat 3.000 de români. Peste 3000 de suflete din Dobrogea, aflată în Imperiul Otoman, Basarabia, aflată în Imperiul Rus, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, toate aflate în Imperiul Austro-Ungar, dar fiecare cu un statut diferit, s-au rugat pentru un ideal comun la mormântul Sfântului Ştefan.
Mânăstirea Putna, aşezată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt, şi străjuieşte, de peste cinci veacuri, ţinutul legendar al Bucovinei.
Muzeul Mânăstirii Putna este poate cel mai bogat şi valoros din ţară, păstrând multe obiecte de la Ştefan cel Mare, mânăstirea fiind renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie, obiecte de cult.
Muzeul Mânăstirii Putna, reamenajat în anii 1976 şi 2004, se află în partea de vest a incintei, alături de Paraclis. Aici se păstrează o parte din tezaurul artistic şi istoric al mânăstirii, constând în manuscrise (Tetraevanghele, Psaltiri, cărţi de învăţătură, Leastviţe, Psaltichii) şi broderii realizate în atelierele mânăstirii (epitafuri, acoperăminte pentru sfintele vase, pocroveţe, dvere, acoperăminte de morminte, vesminte preoţeşti), cărţi de cult şi de învăţătura, odoare bisericeşti (sfinte vase, cruci ferecate, icoane, cădelniţe, candele), obiecte din ceramică, etc.
Printre odoarele de mare preţ se numără icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă, după tradiţie, din Constantinopol în 1472 de către Doamna Maria de Mangop, soţia Sfântului Voievod Ştefan şi craniul Sfântului Ierarh Ghenadie, mare făcător de minuni, ferecat în argint aurit şi dăruit mânăstirii de ctitorul ei în anul 1488.