Puterea credinței a învins foametea, la Cața

DRUMURI CÃTRE ISTORIE ȘI SUFLET

Actuala biserică a fost zidită în anul 1816, iar din cauza greutăților materiale și prin izbucnirea foametei din acel an, turnul i s-a adăugat după 21 de ani

Actuala biserică ortodoxă din Cața poartă hramul Sfintei Treimi și a fost contruită în anul 1816. Din cauza greutăților materiale, greutăți care au fost mărite și prin izbucnirea foametei din acel an. Turnul i s-a adăugat după 21 de ani, în 1837, sub păstoria parohului-protopop David Popescu.
Se spune că această biserică ar fi fost odinioară pictată în întregime, și chiar pe dinafară în anumite locuri. Cu timpul pictura de dinăuntru s-a afumat, iar pe dinafară s-a deteriorat fără a se mai reface, ori din cauza lipsei de mijloace, ori din cauza neglijenței. Cupola altarului și altarul au o pictură veche din anul 1845. Biserica a fost zugrăvită atunci sub păstorirea preotului paroh-protopop Stan Iosif, de către pictorul Sava Budai de la Făgăraș. Preotul era moșul pictorului Șt. Oct. Iosif, iar bătrânii satului spun că acest preot a luat parte la revoluția din 1848.
Restaurarea bisericii a fost posibilă cu ajutorul fiilor satului, care se vor întâlni din nou, și în această vară, la Cața.
Cea dintâi biserică ortodoxă din Cața a fost construită pe locul viran dintre numerele caselor 162-163, teren aflat în proprietatea lui Ștefan Pascu și moștenit de la părinții săi. Din bătrâni se spune că locul dintre cele două case nu fusese ocupat cu nimic, pentru că mama lui Ștefan i-a lăsat cu limbă de moarte fiului său, ca pe acel loc să nu îndrăznească a zidi ceva.
De acest lucru nu își aduc aminte doar bătrânii satului, ci poate fi verificat și în documentul scripturistic de pe la anul 1786, o conscriere a locuitorilor comunei și a animalelor ce le au. Din această conscriere se constată că atunci, sub domnia împăratului austro-ungar Iosif al II-lea (1780-1790) erau în comuna Cața 48 de ,,gazde” (familii). Aceste 48 de familii și-au avut biserica lor pe locul de la numărul 162, și, pentru că din anul 1780 până în 1816, când s-a zidit biserica actuală sunt 36 de ani, se poate deduce că biserica veche n-a putut avea o vechime numai de 36 de ani și cel mai probabil primul lăcaș de închinăciune avusese o vechime cuprinsă între 80 și 100 de ani. Din aceste documente reiese că românii au fost prezenți în zona Caței din jurul anului 1300, iar cu timpul comunitatea s-a întărit și a reușit să își clădească propria biserică.

Clădită inițial
fără turn
Biserica actuală de sub numărul 163 s-a edificat astfel în anul 1816. Biserica s-a zidit atunci fără turn, din cauza greutăților materiale, greutăți care au fost mărite și prin izbucnirea foametei din acel an. Turnul i s-a adăugat după 21 de ani, în 1837, sub păstoria parohului-protopop David Popescu. Anul zidiri turnului este scris pe turn deasupra ușii de la intrare, ceva mai sus, deasupra crucii din zid împletită cu viță de vie. Se spune că această biserică ar fi fost odinioară pictată în întregime, și chiar pe dinafară în anumite locuri. Cu timpul pictura de dinăuntru s-a afumat, iar pe dinafară s-a deteriorat fără a se mai reface, ori din cauza lipsei de mijloace, ori din cauza neglijenței. Actualul preot paroh, Gheorghe Constantin Varga, cu ajutorul enoriașilor, dar mai ales cu cel al fiilor satului, a început încă de acum șapte ani un amplu proces de restaurare a lăcașului de închinăciune. Ușor, ușor, a reușit să refacă acoperișul, să renoveze exteriorul bisericii și speră că cu ajutorul Domnului comunitatea va reuși să refacă și pictura din altar, veche de la 1845.
În 1923 s-a întreprins o colectă benevolă pentru procurarea celor două clopote. Clopotele sunt din oțel, fiind aduse de un agent ambulant din Germania. Cel mare are o greutate de 300 de kilograme și poartă următoarea inscripție: „Cața 1924. S-a procurat acest clopot din ofrande de la parohieni sub păstorirea parohului Patriciu Pintea”, pe o parte, iar pe cealaltă, versetul din psalmul 33: ,,Veniți fraților, ascultați-mă pe mine frica Domnului vă voi învăța pe voi”. Cel mic, de 150 de kilograme, poartă textul biblic ,,Seara și dimineața și la amiazăzii, spune-voi și voi vesti și va auzi glasul meu”.

Întâlnirea fiilor satului
Pe 18 august, va fi mare sărbătoare în comuna Cața. Parohia Ortodoxă din localitate, alături de Societatea Frăția Cața va organiza cea de-a doua întâlnire a fiilor satului. La acest eveniment, sunt așteptați toți cei care locuiesc și lucrează departe de locurile natale. „Orice român care are legătură cu acest sat va fi mândru să știe că a adus o contribuție, cât de mică, la temelia unei vetre de spiritualitate în acest bastion de românitate”, a precizat preotul paroh Gheorghe Constantin Varga, care se ocupă de organizarea evenimentului. În cele peste două veacuri de când a fost zidită biserica, 13 preoți au slujit aici.
Pictura din altar are o vechime de aproape 170 de ani
Cupola altarului și altarul are o pictură din anul 1845, fiind făcută sub păstorirea preotului paroh-protopop Stan Iosif, de către pictorul Sava Budai de la Făgăraș. Acest lucru se poate constata într-o inscripție ce o poartă la capătul picturilor de boltitură, și de o parte și de alta. În partea de miazănoapte: «Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu toată îndemnarea, și osârdia cinstitului protopopului numit al Cohalmului și paroh al Cății, Stan (Ștefan) Iosif, s-a zugrăvit acest sfânt altar de mine, Sava Budai, zugrav de la Făgăraș, la anul 1945». În partea de miazăzi: ,,Și s-a plătit acest sfânt lucru și din afară de Nicu Crețu (el bătrân împreună cu soția dumnealui Nița, iară mâncarea și beutul au dat-o cinstita obște a Cății, unu cu altu, să fie pomenire veșnică Crucea de la intrarea în curtea bisericii s-a ridicat de către familia Flinț (Stoica) pentru ieșirea la Înviere, neavând nici o altă însemnătate sau menire
Biserica din Cața, care poartă hramul Sfintei Treimi este deschisă în fiecare duminică, dar și în fiecare zi de sărbătoare. Cei care vor să viziteze sfântul lăcaș de închinăciune pot lua legătura cu preotul paroh la numerele de telefon 0268.248.624 sau 0722.534.341.
Proiect realizat de cotidianul „Bună Ziua, Brașov” și Consiliul Județean Brașov.