Propovăduind Evanghelia

„Pe cel ce s-a învăţat din Cer cunoştinţa Cuvântului, şi luminat a propovăduit pe pământ Evanghelia, pe marele Iacov Apostolul cel după mai înainte alegere, pe fiul lui Alfeu te rog, trimite-mi Har Hristoase Iisuse, să laud pe acela ce ai umplut de Dumnezeiescul Duh, pe înţeleptul tău ucenic; pe care l-ai dăruit propovăduitor la toate marginile, şi rugător către Tine bineprimit; că se roagă pururea pentru noi toţi.”
(Icosul Sfântului Apostol Iacov al lui Alfeu)

Icosul pe care îl vom putea asculta la slujba de duminică din această săptămână aminteşte de viaţa Sfântului Apostol Iacov al lui Alfeu, fratele Sfântului Evanghelist Matei. De altfel, în Evanghelia după Matei, Iacov este pomenit între apostolii chemaţi de Mântuitorul pentru a primi „putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă” (Matei 10, 1) – „acela ce ai umplut de Dumnezeiescul Duh, pe înţeleptul tău ucenic”, „pe care l-ai dăruit propovăduitor la toate marginile”.
Învăţând „din Cer cunoştinţa Cuvântului”, Sfântul a ascultat cuvântul Mântuitoului: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin” (Matei 28, 19-20). Astfel, Iacov „luminat a propovăduit” Evanghelia în sudul Palestinei şi în Egipt, ţară unde şi-a şi încheiat acivitatea apostolească.