Omul nu se îndreaptă din faptele Legii (Galateni 2, 16)

Orice lege ne pune în faţă greşelile noastre. Legile caută să reglementeze bunul mers al oamenilor, al societăţii. Aceste norme morale sau statale nu ne ajută însă să facem ceva bun, ci ne atrag atenţia asupra celor care nu este potrivit să le facem.
Sunt situaţii când încălcăm astfel de prevederi, chiar fără să vrem, necunoscând normele societăţii sau moralei. Fapta care într-un regim comunist se incrimina ca speculă, într-unul capitalist se poate încadra în economie de piaţă firească. Dacă într-un regim politic o faptă poate fi legală, în altul poate fi penală. Iar cum la noi guvernele sunt când de stânga, când de dreapta, iar legile sunt adaptate guvernărilor nici nu mai ştii bine care lege o poţi sau nu încălca. Ca om de rând, categoric, nu poţi ţine pasul cu această ameţitoare schimbare a legilor.
Sunt oameni special plătiţi ca să vegheze la respectarea legilor de fiecare cetăţean. Aceştia nu pot decât să-ţi confirme sau să-ţi infirme dacă ai încălcat o prevedere legală sau nu. Ca şi legile, ei pot să ne facă să ne simţim vinovaţi. Vinovăţia conştientizată, cel puţin pentru început, îţi dă o stare de vlăguire, de apatie, de parcă te îndepărtează de viaţă.

Hristos trăieşte în mine (Galateni 2, 20)
În aceste pagini intitulate „Pedagogul creştin” am căutat să pun la sufletul cititorului învăţăturile Mântuitorului, ca fiind bune şi de viaţă dătătoare. Cu siguranţă cei care au încercat să pună în practică au sesizat că viaţa este frumoasă chiar şi într-o lume destul de debusolată. Este foarte greu să te păstrezi într-o astfel de stare, căci valurile lumii te răstoarnă. Slavă Domnului că maica noastră, Biserica, ne poartă de grijă şi ne re împrospătează învăţăturile bune ce ne umplu de viaţă.
În această săptămână suntem chemaţi să primim în minte, în inimă, în suflet Cuvântul lui Dumnezeu ca pe o sămânţă care să dea rod însutit. Este evident că deseori greşim, călcăm chiar şi legi morale, care sunt veşnice, dar pe cele statale care sunt atât de schimbătoare. Este bine să ne conştientizăm greşelile dar să nu rămânem blocaţi în moartea păcatelor ci să parcurgem drumul înviereii prin spovedire şi mai ales împărtăşire cu Hristos. Aşa, cum Sfântul Apostol Pavel a descoperit Galatenilor, dar şi nouă, Cuvântul lui Dumnezeu ne eliberează raţiunea, sentimentul, voinţa spre a trăi bine şi frumos. Iisus Hristos ne aşteaptă pe toţi cei eliberaţi cu sufletul să ne îndumnezeim împărtăşindu-ne şi la modul cel mai palpabil cu El, în Sfânta Liturghie. Minunată experienţă, să treci de la moartea păcatului, pe care îl conştientizăm prin legi, la viaţa în Hristos. Prin aceasta ne este întărită credinţa că după moarte poate fi Înviere pentru toţi cei ce trăiesc cu Hristos.