Monument istoric şi de spiritualitate ortodoxă

Monumentele istorice din Transilvania oferă celor ce le trec pragul clipe de rememorare a trecutului, a unor vremuri de neimaginat pentru vremurile actuale şi care, odată cu schimbarea generaţiilor, devin din ce în ce mai puţin cunoscute. Un astfel de monument istoric şi de spiritualitate ortodoxă este şi Biserica „Sfânta Treime“ din Făgăraş. După ce în 1723 biserica brâncovenească a fost luată cu forţa şi dată greco-catolicilor, credincioşii ortodocşi s-au hotărât să îşi construiască altă biserică. A fost însă nevoie de câteva decenii pentru a duce la împlinire această dorinţă arzătoare.
Abia după moartea Mariei Tereza, la venirea pe tron al lui Iosif al II-lea, credincioşii ortodocşi reuşesc să înceapă construirea lăcaşului de cult. La 2 ianuarie 1782, tribunalul „Tabla Continuă” număra 251 de familii ortodoxe în Făgăraş, constatând că parohia are teren, bani şi posibilităţi să-şi ridice biserica. Primind avizul favorabil, românii ortodocşi construiesc mai întâi, în februarie 1782, o capelă pe terenul dăruit de familia Borşoş, pe strada Grecilor. În 1783, clădirea s-a zidit până la acoperiş, în timp ce turnul s-a ridicat abia în 1791, după ce Dieta din acel an a declarat şi Biserica Ortodoxă ca având drepturi egale cu celelalte religii din Transilvania.

Istorie păstrată în globul crucii din turn
În globul crucii din vârful turnului, consiliul parohial a depus în anul 1791 două documente care îi menţionează pe binefăcătorii şi donatorii ce au contribuit cu teren, materiale, lucru, donaţii pentru ridicarea şi înzestrarea bisericii şi a şcolii, de amintit fiind ajutorul substanţial al companiei negustorilor români şi greci, în frunte cu Enache Arpăşeanu. Documentele, descoperite în anul 1856 cu prilejul refacerii acoperişului, arată că biserica a fost ridicată de meşterii zidari Johann Muller (biserica din 1783) si Jupân Martin din Braşov (turnul clopotniţă în 1791). Inscripţia de la proscomidiar, acum foarte ştearsă, a fost copiată de marele istoric Nicolae Iorga, arătând numele ctitorului şi anul pictării frescelor altarului.
Pictura din naos a fost realizată de zugravul Sava Budoi, originar din Perşani, deosebit de activ în zonă. Pictura realizată în tehnica tempera nu a rezistat însă la spălare, în 1949 naosul fiind repictat de Iosif Vassu.
Această pictură a fost restaurată între anii 2003-2004. În 1832 a fost construit paraclisul din partea zidului de nord al bisericii.

Vechiul iconostas a ajuns la Feldioara
În 1950-1951, sculptorii Iosif şi Gheorghe Popa, împreună cu pictorul Vasile Gheorghe, au realizat un nou iconostas în atelierele Patriarhei Române din Bucureşti. O altă inscripţie, păstrată pe peretele arcului de triumf, spre sud, ne spune că iconostasul vechi, din lemn pictat şi sculptat, a fost dăruit bisericii din Feldioara. Prin arhitectura, decorul şi pictura murală, biserica „Sfânta Treime“ reprezintă un valoros exemplu al formelor de influenţă brâncovenească. Lăcaşul de cult realizează îmbinarea influenţelor din Ţara Românească cu tradiţia vechilor biserici transilvănene.

Pictură de o valoarea inestimabilă
În anii de la început a fost zugrăvit numai altarul bisericii şi arcul din faţa catapetesmei. Ctitorul picturii din altar a fost preotul şi protopopul Gheorghe Petraşc. Inscripţia care-l pomeneşte, de la proscomidie, a început să se şteargă. Ea a fost însă copiată de Nicolae Iorga atunci când încă se mai putea citi: „acestu sfântu oltariu sau zugrăvit din toată cheltuiala protopopului Gheorghe Petraşcu din Făgăraş, preot bisericii neunite a oraşului, fiind paroh, la anul 1793”. Când, în 1949 s-a curăţat această pictură, s-a putut constatat că este o lucrare în frescă în toată frumuseţea, încă s-a cerut pictorului ca şi în toată biserica să execute pictura în acelaşi stil. „Se mai păstrează în Sfântul Altar şi pe arcade o parte din pictura originală, de o valoare inestimabilă. Acestea au fost restaurate în 1950 de Iosif Vasu, iar în perioada 1999-2003, a mai avut loc o restaurare completă a picturii interioare, de Ioan Zărnescu-Munteanu“, a explicat preotul paroh Nicolae Lie. Catapeteasma are alt ctitor, după inscripţia făcută pe peretele din dosul icoanei hramului: „această sfântă tâmplă sau plătit de sau săpat şi de sau (zug)răvit cu toată cheltuiala dumnealui Ju(p)în Ioniţă Isari 1797”.


Biserica aflată pe strada Ion Codru Drăguşanu este deschisă în fiecare duminică, dar şi la fiecare sărbătoare. Cei care vor să viziteze sfântul lăcaş îl pot contacta pe preotul paroh Nicolae Lies la numărul de telefon 0724.506.929.