Mihai Viteazul pomenit la Alba-Iulia

Arhiepiscopul Irineu a oficiat marţi o slujbă de pomenire pentru Mihai Viteazul în Biserica memorială amplasată pe locul fostei catedrale ctitorite de domnitor la Alba Iulia.
Comemorarea a avut loc în contextul împlinirii, în data de 9 august, a 421 de ani de la asasinarea domnitorului. Ierarhul a oficiat mai întâi Paraclisul Maicii Domnului.
Biserica memorială „Mihai Viteazul” poartă hramurile „Sfânta Treime” şi „Sfântul Siluan Athonitul”, fiind construită pe locul fostei Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei şi al Catedralei ridicate de Mihai Viteazul.
După slujba de pomenire, ierarhul a rostit un cuvânt de omagiere a Voievodului Mihai Viteazul, primul domnitor care a realizat unirea Ţărilor Române în anul 1600. Titulatura folosită de voievod era: „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.
Pentru a consolida unirea, Mihai Viteazul a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceleiaşi steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români şi a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Ioan de la Prislop.
Mihai Viteazul a fost asasinat în data de 9 august 1601, la Câmpia Turzii.
Capul său a fost luat de unul dintre căpitani şi înmormântat apoi de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte.
Pe lespedea mormântului este scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei”.
Prima unire a românilor sub Mihai Viteazul s-a făcut şi „prin tainica lucrare a preoţilor”, explică Ioan Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române.
La Muzeul Municipiului Bucureşti, îl poţi privi în ochi pe Mihai Viteazul, cu ajutorul unui exponat 3D realizat de sculptorul Radu Tudor Panait.