Mănăstirea Tismana

La Mănăstirea Tismana din judeţul Gorj a avut loc marţi, 26 iulie 2016, festivitatea de inaugurare a Muzeului Tezaurului României. Este vorba de un spaţiu expoziţional unicat în Europa, inaugurat în cadrul unui ceremonial la care au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Excelenţa sa, domnul Mugur Isărescu, alături de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi de alţi invitaţi de marcă din domeniul financiar-bancar.
Evenimentul a fost precedat de Simpozionul intitulat Odiseea aurului BNR; Tismana, 1944 – 1947, în cadrul căruia Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a primit din partea Mitropolitului Olteniei Ordinul Sfântul Nicodim, Clasa I, pentru contribuţia adusă la realizarea Muzeului Tezaurului României de la Mănăstirea Tismana.
Prin tezaur o ţară are posibilitatea să se dezvolte economic şi să-şi crească în pace şi linişte copiii. Tezaurul de la Tismana a cuprins nu numai aur masiv, ci şi alte obiecte de preţ ale ţării noastre. Aici, în peştera Sfântului Cuvios Nicodim, şi-a aflat adăpostul această comoară, iar ca urmare a contribuţiei şi implicării domnului guvernator al Băncii Naţionale în realizarea Muzeului Tezaurului din peştera aflată sub Mănăstirea Tismana Mitropolia Olteniei a hotărât acordarea domniei sale a Ordinului Sf. Nicodim clasa I, a precizat Înaltpreasfinţia Sa.
În perioada 1944 – 1947, pe fondul evenimentelor tulburi cauzate de prezenţa trupelor sovietice pe teritorul ţării noastre, peştera de lângă aşezământul monahal de la Tismana a adăpostit tezaurul României, respectiv peste 200 tone de aur, la care s-au adăugat şi circa 12 tone de aur primite spre păstrare din partea statului polonez.
Socotită de mulţi drept inima Olteniei, Mănăstirea Tismana, cu zidurile ei medievale şi bastioane în colţuri, se afla situata pe muntele Starmina, înconjurată de păduri şi pereţi abrupţi de stâncă, la 30 de km de Târgug Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic „tismena” înseamnă: „cetate, loc fortificat cu ziduri”. În timpul lucrărilor arheologice din 1970, la aproape 4 m spre nord de absida laterală a bisericii mari a fost descoperita temelia unui lacaş de cult construit din bolovani de râu şi cărămidă din timpul ocupatiei romane. Aceste descoperiri i-au condus pe arheologi la concluzia că în zonă a existat un vechi fort daco-roman.
Cel care a pus prima cărămidă la construirea mănăstirii a fost Cuviosul Nicodim, un calugar venit tocmai din ţinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Voda. Astfel că la 15 august 1377 a fost sfinţită biserica, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După trecerea la cele veşnice a domnitorului, construcţia mânăstirii a continuat sub domnia fiilor săi, Dan I Basarab (1384 – 1386) şi apoi Mircea cel Bătrân (1387 – 1418).
Pozitionată strategic şi cu ziduri de fortificare, Mănăstirea Tismana s-a constituit într-un loc important la hotarele Ţării Româneşti, motiv pentru care locutorii satului cu acelaşi nume trebuiau să facă de pază, iar pentru aceasta erau scutiţi de biruri şi dijme. Nu întâmplător de aici a pornit revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, după lansarea Proclamaţiei de la Pades, din 22 ianuarie, cerând izgonirea fanarioţilor şi încetarea jafurilor şi a nedreptăţilor.