Mănăstirea Sihăstria Putnei

Mănăstirea Sihăstria Putnei este o mănăstire creştin-ortodoxă de călugări, din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Mănăstirea are o istorie veche şi nouă, deopotrivă. O istorie veche, întrucât de începuturile sihăstriei de la Putna o despart aproape 600 de ani. Din chiar vremea binecredinciosului domn Ştefan cel Mare şi Sfânt există o menţiune care vorbeşte despre momentul inaugural al vieţii de sihăstrie de aici. Nimic spectaculos, totuşi: un tătar botezat şi mai apoi călugărit în obştea Putnei sub numele de Atanasie se retrage în munţi pentru a-şi primeni cu bună cuviinţă haina sufletului.
L-au urmat şi alţi monahi, care au construit chilii, o bisericuţă de lemn, apoi o biserică mai mare de piatră, cu hramul „Buna Vestire”.
Mănăstirea Sihăstria Putnei cunoaşte şi o istorie mai nouă. Explicaţia? Între istoria mai veche şi cea nouă există o istorie dureroasă... După câteva secole de existenţă liniştită, ultimii ani ai veacului al XVIII-lea aduce încetarea vremelnică a lucrării rugăciunii în aceste locuri, stăpânirea habsburgică instalată în 1775 în Bucovina închizând acest aşezământ. În urmă a rămas doar pustiul şi, curând, aşezâmântul s-a transformat în ruine...
Însă dorul după Dumnezeu este cea mai puternică formă de memorie, care se transmite din generaţie în generaţie. Şi, cum s-a întâmplat de atâtea ori în istoria Bisericii, locurile marcate de şederea şi rugăciunile sfinţilor au renăscut chiar şi din cenuşă. Aşa s-a întâmplat şi cu Sihăstria Putnei.
În 1990 viaţa monahală se reia în vechea Sihăstrie şi, cu multă rugăciune, râvnă şi entuziasm tineresc, ruinele au fost transformate în biserici, chilii, ateliere. Obştea a cunoscut o creştere constantă, numărând în prezent 56 de vieţuitori. Viaţa mănăstirii este chinovială (de obşte), părinţii şi fraţii mănăstirii petrecându-şi timpul zilei, după vechea rânduială, o parte în slujbă la biserică, o parte la diferite ascultări (munci) şi o parte pentru rugăciune privată şi odihnă.
Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinare: 2 capele micuţe, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. Cel de-al patrulea locaş de închinare este biserica mare, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Construcţia bisericii a început în anul 2002, iar 15 ani mai târiu, în anul 2017, au fost încununate jertfa şi dragostea depuse la ridicarea acesteia, prin slujba de sfinţire.
Dacă alegeţi să călătoriţi cu trenul, începând cu data de 15 august 2018, s-a repus în circulaţie ruta Suceava - Putna.
De asemenea, dacă doriţi să veniţi cu un alt mijloc de transport, sunt puse la îndemână şi rute cu microbuzul din Suceava şi Rădăuţi.
Atât călătoria cu trenul cât şi cu microbuzul, vă vor aduce până în proximitatea Mănăstirii Putna. De aici până la Mănăstirea Sihăstria Putnei sunt 3,7 km, care pot fi parcurşi pe jos, în aerul plăcut de munte.
Rostul monahului în această lume, după tradiţia creştin-ortodoxă, este acela de a lucra pentru mântuirea proprie şi de a se ruga pentru pacea lumii şi mântuirea tuturor oamenilor.
Însă căutarea şi dorul monahilor se dovedeşte a fi acelaşi cu al mirenilor, chiar dacă cei din urmă nu se pot dedica acestui scop la fel de mult. Şi, cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, când „pustiul a devenit oraş”, şi Mănăstirea Sihăstria Putnei a devenit un loc căutat de pelerini, pentru slujbele săvârşite aici, pentru un sfat de la părinţii duhovnici sau pentru un ceas de linişte.
În măsura posibilităţilor se oferă pelerinilor aerul curat de munte, frumuseţea slujbelor şi o masă tuturor celor care bat calea până la Sihăstria
Putnei.
Din păcate, datorită posibilităţilor foarte limitate, nu se pot onora toate cererile de cazare ale pelerinilor.

Foto:doxologia.ro