Istoria bisericilor seculare din Şercaia şi Hălmeag

Biserica evanghelică din Şercaia, atestată în anul 1429, se află sub patronajul Sfintei Ecaterina. Această biserică a suferit distrugeri repetate, fiind construită şi reparată în mai multe rânduri. Biserica a fost dărâmată şi reconstruită între 1868 şi 1875 în stil gotic. Arhitect a fost inginerul Josef Sampek din Braşov.
Din motive de spaţiu, biserica a fost reorientată pe direcţia nord-sud. Altarul a fost construit după planurile inginerului oraşului Braşov, Peter Bartesch. Basorelieful Cinei celei de Taină a fost realizat de către profesorul de sculptură Hermann, după pictura lui Leonardo da Vinci. De-o parte şi de alta a lucrării au fost aşezate două statui de ghips, ale apostolilor Petru şi Pavel, care au rezistat până la Primul Război Mondial.
Aceste statui au fost distruse în 1916 şi înlocuite cu două picturi în ulei ale lui Eduard Morres, în 1928. Acestea îl reprezintă pe Sf. Pavel cu sabia şi pe Martin Luther sub forma sfântului Cristofor. Un alt element de valoare care se mai păstrează în biserica din Şercaia este orga marca Wegenstein construită la Timişoara în 1921.
Turnul bisericii poartă data 1691, dar se presupune că vechimea acestuia ar fi mai mare. Din păcate, în comuna Şercaia au mai rămas foarte puţini saşi, astfel că în biserică nu se prea mai ţin slujbe, iar aceasta este închisă tot timpul. Lângă turnul bisericii săseşti se află o clădire cu două nivele, datând din anii 1776 -1777, declarată monument arhitectonic.

Biserică cu influenţe cisterciene
Biserica evanghelică-luterană fortificată din Hălmeag a fost construită în a doua jumătate a secolului al XI-lea, care ilustrează faza de trecere de la romanic la gotic, sub influenţa cisterciană. Portalul vestic este cel mai bine păstrat, iar în sculptura consolelor şi a cheilor de boltă se întâlnesc elemente figurative. Este a doua ca vechime din Transilvania, după biserica fostei mănăstiri cisterciene din Cârţa. Biserica, cu trei nave, a fost restaurată în anul 1979. Biserica a fost atestată în 1211 şi există un document de donaţie către comunitatea din Hălmeag de la acea vreme. Până în 1542, biserica a fost romano-catolică şi purta hramul Sfântului Petru, an în care Johannes Honterus a dat un edict de schimbare a religiei, de adoptare a Reformei.

Statuia care a scăpat de furia comuniştilor
În curtea bisericii se află un bust care o reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa Austriei, cunoscută pe numele de „Sisi”. Localnicii spun că bustul împărătesei „Sisi”, amplasat în incinta construcţiei bisericii atrage foarte mulţi turişti pentru povestea ei şi unicitatea bustului. Aceasta a fost împărăteasa care a agreat poporul maghiar pe vremea Austro-Ungariei, deşi ea nu era unguroaică. Între anii 1848-1849, a donat o importantă sumă de bani cu scopul de a ajuta populaţia maghiară din regiune. Ca semn de mulţumire, un sculptor, care a rămas necunoscut, a realizat un număr de 96 de busturi în toată Transilvania. Din toate, se spune că s-ar fi descoperit unul într-un sătuc, lângă Cluj, altul ar exista la Viena, unde a ajuns de la Satu Mare, din România, şi mai există acesta care se află în curtea bisericii evanghelice luterane Hălmeag. Sătenii îşi aduc aminte că statueta a avut o istorie zbuciumată, pe vremea comuniştilor, şi a scăpat ca prin minune, pentru că a fost ascuns de oamenii din sat care au preferat să-şi rişte viaţa pentru a o salva sau să înfunde închisorile.

Doamna moţilor, originară din Hălmeag
În curtea bisericii a fost amplasat şi un monument dedicat Ecaterinei Varga, fiică a satului: (1802 - circa 1858), conducătoare a luptei tăranilor din Muntii Apuseni (1840 - 1847), supranumită Doamna Moţilor, s-a născut la Hălmeag. A fost prinsă prin vicleşug, la 5/17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni şi închisă la Alba Iulia, între anii 1847 - 1851.

Biserica din Şercaia nu este deschisă vizitatorilor, însă cei care doresc să vadă acest monument de arhitectură trebuie să se adreseze Parohiei Evanghelice din Făgăraş la numărul de telefon 0268.211.994.
La Hălmeag, lăcaşul de cult este deschis în zilele de sărbătoare.