Întrunire în Vatican pe tema traficului de organe

La finalul conferinţei despre traficul de organe, desfăşurată în Vatican la începutul lunii februarie, participanţii au semnat o declaraţie în care se angajează să lupte împotriva acestui fenomen, înaintând 11 propuneri de implementare pentru cei implicaţi în sistemul de sănătate, respectiv juridic, din lumea întreagă. Conceperea acestei declaraţii a fost de fapt unul dintre obiectivele principale ale Întâlnirii despre traficul de organe şi turismul pentru transplante organizat de Academia Pontificală de Ştiinţe.
La eveniment au participat circa 80 de medici, legiuitori şi reprezentanţi ai unor organizaţii de sănătate, respectiv non-guvernamentale din toată lumea, care au oferit rapoarte pe tema întâlnirii, informând despre modalităţile de combatere din ţările lor. „Promitem dedicarea noastră pentru combaterea acestor practici ilicite şi imorale ca o comunitate de persoane interesate să împlinească cererea Papei Francisc de combatere a traficului uman şi a traficului de organe în toate formele lor condamnabile”, citim în declaraţia publicată pe 9 februarie. Conform Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate, doar aproximativ 10% – sau 120.000 – din cele 1 milion de transplanturi de organe necesare sunt efectuate în fiecare an. De aici, sublinia şi Papa Francisc, din nevoia de organe, se naşte în parte traficul ilegal. Iar de regulă organele se obţin de la migranţi, refugiaţi şi săraci, în general de la persoanele vulnerabile.
Mons. Robert J. Vitillo, secretarul general al Comisiei Internaţionale Catolice pentru Migraţie, a participat la întâlnire. El a declarat pentru CNA că a fost impresionat de hotărârea celor prezenţi „de a lucra împreună pentru eliminarea acestei crime teribile”. „S-a subliniat foarte clar la această întâlnire că un factor ce contribuie la situaţie este cultura rebutului despre care Papa Francisc vorbeşte atât de des”, a spus el. Când forţele influente ale societăţii văd oamenii sau organele umane ca „dispensabile” este uşor să se alunece pe panta folosirii altora în diversele forme de sclavie modernă.
S-a arătat în mod special îngrijorat de numărul mare de migranţi şi refugiaţi forţaţi să îşi doneze rinichii pentru a-şi plăti transportul spre alte meleaguri, în căutarea unei vieţi mai bune.
În baza rapoartelor şi discuţiilor din cadrul întâlnirii, declaraţia semnată de participanţi oferă 11 recomandări „conducerilor naţionale, regionale şi municipale, ministerelor sănătăţii, justiţiei, liderilor religiilor principale, organizaţiilor medicale profesionale şi publicului general”. Toate naţiunile şi culturile sunt îndemnate să recunoască traficul de persoane şi de organe ca infracţiuni care trebuie condamnate. O recomandare cere stabilirea cadrelor legale, acolo unde nu există, „care să ofere o bază explicită pentru prevenirea şi pedepsirea infracţiunilor legate de transplante”. O altă sugestie este să se ţină registre cu procurările şi cu transplantele de organe, „informaţiile necesare fiind împărtăşite bazelor de date internaţionale”. De asemenea se cere existenţa unor cadre legale care să permită raportarea cazurilor suspecte de transplant.
Se recomandă de asemenea educarea cadrelor medicale de către organizaţiile implicate în transplanturi privitor la normele legale şi internaţionale de trafic, dar şi la modul de evaluare etică şi medicală atât a donatorilor cât şi a destinatarilor, evaluând efectele pe termen scurt şi lung.
O altă idee este reducerea nevoii de transplanturi prin măsuri preventive. China, prezentă la întâlnirea din Vatican, a informat prin dr. Huang Jiefu, că Beijingul lucrează pentru o reformă a folosirii organelor prelevate de la deţinuţi. Medicii Împotriva Recoltării Forţate de Organe (DAFOH) au criticat Vaticanul pentru invitarea Chinei. Cancelarul Academiei Pontificale de ?tiinţe, Mons. Marcelo Sanchez Sorondo, a explicat însă că participarea acestei ţări poate fi o încurajare la reformă.