Întoarcerea la credinţa cea dreaptă

„Ca pe un înţelept Ierarh să cinstim, ca pe un păstor înţelept şi învăţător, să lăudăm; că din spinii înşelăciunii a înflorit, ca un trandafir preafrumos, şi pe noi credincioşii ne-a umplut de miresmele tămăduirilor, şi de razele minunilor. Să cântăm dar şi noi cântarea lui David: Aliluia.”
(Icosul Sfântului Mucenic Ciprian)

Icosul pe care îl vom putea asculta la slujba de duminică din această săptămână evidenţiază importanţa întoarcerii la credinţa cea dreaptă. Născut într-o familie păgână, Sfântul Mucenic Ciprian a fost „încredinţat” încă de la naştere zeului Apollo. Mai târziu, tânărul a ajuns un celebru vrăjitor, fiind căutat pentru farmecele sale necurate. În acest timp, născută, de asemenea, într-o familie păgână, Sfânta Muceniţă Iustina se convertea la creştinism, alături de părinţii ei, după ce ascultase predica diaconului Paraliu.
Un tânăr din Antiohia, pe nume Aglaid, s-a îndrăgostit de frumuseţea Iustinei şi, deoarce a fost refuzat de aceasta, s-a îndreptat către faimosul vrăjitor. În zadar a trimis Ciprian trei demoni la Iustina pentru a o ispiti, deoarece tânăra a rezistat farmecelor lui, rugându-se lui Dumnezeu. Întrucât şi-a dat seama că puterea lui Dumnezeu este mai mare decât cea a stăpânului său, Sfântul Ciprian a renunţat la vrăji şi s-a alăturat creştinilor – „din spinii înşelăciunii a înflorit, ca un trandafir preafrumos”. Mai apoi a fost hirotonit, pentru ca, la 16 ani după accea, să fie ales episcop al Antiohiei – „un înţelept Ierarh”, „un păstor înţelept şi învăţător”. Din cauza politicii imperiale de persecutare a creştinilor, Sfântul Ciprian şi Sfânta Iustina au fost, în cele din urmă, executaţi.