Îndrumătorul bisericesc pe 2019

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent „Îndrumătorul bisericesc” pe anul 2019, ajuns la cel de-al 167-lea număr. Ediţia din acest an a publicaţiei adresată clerului şi credincioşilor din Arhiepiscopia Sibiului, conţine rânduielile calendaristice şi tipiconale din acest an, aniversările şi comemorările din 2019, precum şi numeroase alte studii, articole şi informaţii legate de viaţa bisericească din eparhie.
În prima parte a „Îndrumătorului bisericesc” cititorii vor găsi calendarul ortodox din anul 2019 precum şi rânduielile bisericeşti din acest an, cum sunt zilele de post şi posturile din 2019, zilele aliturgice şi zilele cu diferite liturghii, sărbătorile bisericeşti naţionale şi sărbătorile legale, zile şi date importante din 2019. De asemenea, cele mai importante aniversări şi comemorări din 2019 sunt cuprinse în această parte de început a „Îndrumătorului bisericesc”.
Amintim aici împlinirea a 250 de ani de ani de la izbucnirea răscoalei ieromonahului Sofronie de la Cioara pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania, împlinirea a 80 de ani de la moartea Patriarhului Miron Cristea şi de la alegerea celui de-al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu, precum şi împlinirea a 160 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn în Ţara Românească şi Moldova. Tot aici sunt cuprinse structura administrativ-bisericească a Bisericii Ortodoxe Române, administraţia Arhiepiscopiei Sibiului şi lista cadrelor didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu.
În capitolul „Cronica bisericească” sunt cuprinse agenda pastorală a Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului pe anul 2018, unde sunt cuprinse slujirile liturgice, activităţile pastoral-misionare şi nu numai din anul care a trecut ale ierarhului. Tot aici găsim un itinerar pastoral al Preasfinţitului Părinte Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Un important capitol al lucrării este cel dedicat rânduielilor tipiconale din anul 2019. Slujitorii sfintelor altare, cântăreţii bisericeşti şi credincioşii au posibilitatea să afle aici toate rânduielile liturgice din duminicile, sărbătorile şi zilele de peste săptămână.
A doua parte a „Îndrumătorului bisericesc” conţine studii şi articole cu tematica „Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi a „Anului comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.
„În «Anul omagial al satului românesc» dorim ca şi prin intermediul publicaţiei anuale şaguniene să atragem atenţia asupra importanţei originilor noastre, ale fiecăruia, pentru a înţelege mai bine, dacă este cazul, de ce Lucian Blaga a spus că «veşnicia s-a născut la sat». Mai mult, atunci când a rostit discursul de recepţie la Academia Română, poetul de la Lancrăm a adus «Elogiu satului românesc», iar un alt element plămădit în vatra satului românesc, Liviu Rebreanu, a adus «Laudă ţăranului român». Prin universul acesta dezvoltat la nivelul satului, «aşezat înadins în jurul Bisericii şi al cimitirului, adică în jurul lui Dumnezeu şi al morţilor», cum spune Lucian Blaga, ne dorim ca prin materialele publicate în Îndrumătorul anului 2019 să creionăm imaginea satului românesc ca vatră a plămădirii noastre, a păstrării şi promovării conştiinţei naţionale şi ecleziale româneşti. Satul românesc este o lume a ceremoniilor care sunt atât religioase, cât şi civile. Astfel, se întâlnesc ceremonii de muncă, precum pornirea plugurilor primăvara, începutul recoltării toamna, punerea recoltelor la adăpost, claca, hora, toate rânduite de Dumnezeu şi legate intrinsec de sărbătorile religioase, iar acest ciclu se relua. Acest specific al satului românesc a făcut ca societatea românească să fie ceea ce este astăzi, pentru că niciun factor străin nu a putut să schimbe pe deplin această lume caracterizată de continuitatea vieţii ca tradiţie şi transmiterea valorilor moştenite de la generaţiile trecute. Toate tentativele de schimbare a limbii şi a credinţei au rămas aproape fără ecou, pentru că în lumea satului s-au lovit, ca de un perete, de statornicia şi ataşamentul oamenilor faţă de credinţa şi de viaţa creştină”, arată Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu în cuvântul de introducere al lucrării.