Iarăşi despre educaţie, din perspective biblică

„Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut.” (Facerea 2, 2) Te odihneşti? Dar nu-ţi este îngăduit să te odihneşti decât de toate lucrurile şi întru toate lucrurile tale! Ca să te odihneşti trebuie să fi jertfit lucrarea propriilor tale mâini, să nu fi dat odihnă ochilor tăi, să fi făcut totul în bună rânduială! Odihna se cuvine doar celui care a trudit! Însă duminica, la Dumnezeiasca Liturghie, sunt chemaţi să se odihnească şi să se bucure toţi, căci Dumnezeu binecuvântează pe cei harnici şi Se împarte pe Sine şi celor leneşi! Dar cei leneşi se lipsesc pe ei înşişi de bucuria contemplării lucrării propriilor mâini. Căci pentru aceasta este Ziua Odihnei, pentru ca omul să aibă tihna, timpul şi bucuria de a-şi contempla propriile creaţii şi de a-i mulţumi Celui care a binecuvântat acestea. „Dar eu mă odihnesc croşetând, sau pictând, sau modelând …” ar putea spune orice pasionat! Activitatea unui talent pe care îl  avem ne face să ne simţim bine, importanţi, capabili, dar nu ne dă timpul de a ne bucura de ceea ce am creat şi nici de a mulţumi lui Dumnezeu pentru harul pe care l-a pus în lucrarea mâinilor noastre. Aceasta o învăţăm din propriul exemplu al Creatorului!