European Dignity Watch sesizează încălcarea democraţiei din România(II)

La prima propunere, Iniţiativa a fost aprobată în unanimitate de Curtea Constituţională a României în iulie 2016. La acel moment, Curtea a constatat că a îndeplinit toate cerinţele constituţionale şi că ar putea proceda conform planului. Decizia lor a subliniat chiar faptul în care „Curtea concluzionează că [propunerea] nu elimină, elimină sau anulează instituţia căsătoriei” şi a subliniat că, înlocuirea sintagmei „între soţi” cu „între un bărbat şi o femeie” clarifică doar exercitarea dreptului fundamental la căsătorie prin afirmarea expresă a faptului că aceasta trebuie încheiată între parteneri de diferite sexe biologice. Acesta a fost, de fapt, sensul original al textului. În 1991, când a fost adoptată actuala Constituţie, căsătoria a fost văzută în România în sensul său tradiţional, ca fiind unirea unui bărbat şi a unei femei.
Iniţiativa se bazează pe articolul 2 al Constituţiei României, care stipulează că „suveranitatea naţională aparţine poporului român, care îl exprimă prin ... referendum”. De asemenea, este în deplină concordanţă cu jurisprudenţa stabilită a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi poziţiile Comisiei de la Veneţia (consiliu consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional).
Iniţiativa a găsit, de asemenea, un sprijin larg din partea tuturor grupurilor creştine din România, inclusiv denominaţiile ortodoxe, catolice şi evanghelice. În plus, grupurile juridice internaţionale, cum ar fi ADF International, Consilierul pentru Libertate şi Centrul European pentru Drept şi Justiţie, sprijină de asemenea iniţiativa.

O întârziereinacceptabilă a unui proces democratic
În ciuda acestui sprijin larg, interesele puternice acum încearcă să o oprească, chiar dacă există proceduri foarte clare care trebuie urmate. Potrivit ADF International, „în sistemul juridic român, un referendum declanşat de o iniţiativă a cetăţenilor trebuie să treacă printr-o serie de măsuri intense: după ce Iniţiativa este aprobată de Curtea Constituţională, ea este examinată de Comitetele Juridice şi Plenare ale atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor, care trebuie să o aprobe cu o majoritate de două treimi”.
Din nefericire, chiar şi după aprobarea în unanimitate a Curţii Constituţionale din România în iulie 2016, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au refuzat iniţial competenţa de a evalua iniţiativa cetăţenilor. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că este prevăzut în Constituţie şi le cere să ia măsuri. Aceasta a fost o situaţie fără precedent care a întârziat efectiv procesul într-o manieră inacceptabilă. În mai 2017, aproape un an mai târziu, Camera Deputaţilor din România a luat în cele din urmă o acţiune în această privinţă şi a votat în favoarea modificării Constituţiei naţiunii pentru a defini căsătoria drept unirea unui bărbat şi a unei femei.
Din totalul parlamentar de 270, votul final a fost de 232 de voturi pentru, iar 22 împotrivă şi 13 abţineri. La scurt timp, Comitetele pentru Drepturile Omului şi Comitetul pentru Egalitate din Senatul României au ales, de asemenea, să aprobe amendamentul. Dacă Senatul României votează în favoarea amendamentului, atunci referendumul va fi automat programat pentru ultima duminică a următoarelor 30 de zile.
Dar observăm cu mare îngrijorare nu numai faptul că voturile din Senat nu au avut loc încă, ci că nu există un calendar clar pentru aceasta.

Preocupări serioase privind democraţia şi transparenţa
Începând cu luna mai 2017, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenilor.
Oficial, statutul Iniţiativei este că acum este „la lucru în comisiile permanente ale Senatului”. Deşi cele două mari partide politice - social-democraţii şi liberalii - şi-au promis în scris sprijinul pentru Iniţiativă, ei până acum nu a reuşit să facă acest lucru în practică.
Potrivit lui ADF International, acest lucru este dovedit de câteva declaraţii făcute de membrii mei ai eşaloanelor superioare ale unităţii politice, care se opuneau, au criticat sau au denaturat de la bun început Iniţiativa Cetăţenilor. În ciuda acestei inacţiuni, Parlamentul României la începutul lunii septembrie 2017 a adoptat un proiect neaşteptat de modificare a legii deja existente privind referendumul din România.
Acest lucru a fost conceput în mod clar pentru a contracara eforturile celor care susţin iniţiativa cetăţenilor, deoarece, în conformitate cu legislaţia în vigoare, următorul pas ar fi fost, în mod normal, organizarea referendumului propriu-zis. Manevrele legislative sunt un exemplu de întârzieri nelegitime şi nejustificate care au a fost folosit pentru a încetini sau chiar opri referendumul căsătoriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care şi-au dat consimţământul scris acum un an şi jumătate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauză în care cred, eforturile celor care se opun iniţiativei pot fi văzute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a înăbuşi exprimarea liberă şi pentru a contracara voinţa politică a cetăţenilor unei societăţi moderne ar trebui să fie de mare preocupare pentru cei care apreciază democraţia şi transparenţa în Europa.”
(Sursa: www.activenews.ro)