Duminica românilor migranţi

Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj cu ocazia duminicii românilor migranţi, 21 august 2016, din care vă prezentăm câteva idei.
După cum este cunoscut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 ca An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriarhia Română. Această iniţiativă promovează şi încurajează şi parohiile româneşti din ţară şi din străinătate să desfăşoare cât mai multe activităţi educaţionale, culturale şi social-filantropice, inclusiv în timpul vacanţelor şi al unor evenimente solemne cu semnificaţie naţională.
Tema educaţiei religioase a tineretului este una foarte actuală, mai ales în contextul provocărilor lumii de astăzi. Biserica se implică în educaţia tinerilor deoarece misiunea Bisericii este tocmai vestirea Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos în lume şi vieţuirea în conformitate cu Evanghelia Lui. Activitatea educaţional-formativă a Bisericii a fost rânduită de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, prin cuvintele: „Lăsaţi copiii să vină la Mine” (Marcu 10, 14), şi de Sfinţii Săi Apostoli, ca fiind o permanentă sporire duhovnicească: „Creşteţi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos” (2 Petru 3, 18).
Principalele provocări ale societăţii contemporane sunt abandonul şcolar, destrămarea familiilor, sărăcia, şomajul, delicvenţa şi violenţa juvenilă, nesiguranţa zilei, incertitudinea viitorului, precum şi plecarea părinţilor la muncă în străinătate, acestea având un impact major la accentuarea crizei educaţiei în şcoală şi în familie, atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei stabiliţi vremelnic sau definitiv în alte părţi ale lumii.
De aceea, educaţia religioasă a tineretului creştin ortodox reprezintă una dintre priorităţile misionar-pastorale la nivelul parohiilor din ţară şi din străinătate. În acest sens, în calitate de părinţi sufleteşti, preoţii trebuie să poarte o grijă mai mare pentru creşterea spirituală a copiilor şi tinerilor, întrucât fiecare tânăr are o dorinţă puternică în a se dărui şi, în acelaşi timp, a primi iubirea altora pentru a da astfel sens vieţii sale proprii. Adeseori, sunt tineri care trăiesc temeri, dezamăgiri, lipsa afecţiunii şi a încrederii în semenii lor, ceea ce face comunicarea dificilă cu părinţii, cu îndrumătorii şi chiar cu ei înşişi. Dar, ceea ce este mai important este faptul că tinerii sunt însetaţi de autenticitate şi de esenţial, fiind în căutarea unei îndrumări spirituale care să-i poată învăţa să trăiască în comuniune de iubire şi să dea un sens vieţii lor prezente şi viitoare, pentru că ei reprezintă nu doar viitorul Bisericii, ci şi prezentul dinamic şi creativ la nivel local şi mondial.
 În acelaşi timp, părinţii copiilor şi ai tinerilor trebuie să înţeleagă necesitatea intensificării cooperării dintre Familie, Biserică şi Şcoală, astfel încât educaţia religioasă primită acasă să fie consolidată în mod complementar prin educaţia acestora în Şcoală şi în Biserică.
De aceea, adresăm un îndemn părintesc preoţilor şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi din străinătate să cultive în copii şi tineri duhul prieteniei şi al comuniunii frăţeşti, dragostea de Biserică şi de neam, precum şi solidaritatea cu oamenii aflaţi în dificultate. În acest sens, familia are un rol esenţial în stabilirea reperelor valorice ale copiilor, acea familie compusă din bărbat, femeie şi copii, ce reprezintă spaţiul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii conjugale, a iubirii părinteşti, a iubirii filiale şi a iubirii frăţeşti.
Totodată, ne exprimăm speranţa că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vor exista suficiente condiţii economice şi sociale în ţara noastră pentru ca mulţi dintre românii aflaţi în afara graniţelor ţării să revină acasă contribuind astfel, prin experienţa benefică acumulată în străinătate, la prosperitatea spirituală şi materială a României.