Duhul Sfânt – Lumină lină!

La fiecare Sfântă Liturghie preotul se roagă pentru trimiterea  Duhului Sfânt prin a Cărui venire se săvârşeşte cea mai mare minune posibilă: pâinea şi vinul de pe Sfânta Masă se prefac în Trupul şi Sângele Mântuitorului. Cum se petrece aceasta? Este o întrebare la care se răspunde prin… tăcere, este un mister care se acceptă prin credinţă, întrucât minunea depăşeşte puterea noastră limitată de a înţelege, aşa cum suntem neputincioşi în privinţa înţelegerii multor lucruri înconjurătoare. De fapt lucrarea Duhului Sfânt se acceptă prin credinţă, iar virtutea credinţei este cea care întăreşte raţiunea pentru a putea vedea lucruri mai presus de raţiune şi de simţire. Aceasta explică cum, deşi omul nu poate vedea faţa lui Dumnezeu şi să rămână viu (cf. Ieşirea 33, 20-23), au fost de-a lungul timpului oameni care au văzut Slava lui Dumnezeu şi au rămas vii. De fapt au rămas VII pentru că au primit totul cu credinţă şi cu dragoste şi cu smerenie. La Sfânta Liturghie cei care se apropie de Sfântul Potir pentru a primi Trupul şi Sângele Domnului sunt îndemnaţi să o facă „cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste”. Harul Duhului Sfânt, atunci când se pogoară fie peste materia folosită la slujbă, fie în inima omului, transfigurează ridicând de pe pământ la cer şi de aceea pentru a primi acest dar de mare preţ este necesar să fim smeriţi, să avem credinţă şi dragoste pentru a înţelege că nu putem… înţelege totul.