DRUMURI CATRE ISTORIE SI SUFLET
Construită în secolul al XIII-lea, Biserica fortificată din Feldioara era inițial romanică, dar modificările au apropiat-o de stilul gotic, actual incintă datând din secolele XVI-XVII
Conform tipărituri
DRUMURI CATRE ISTORIE SI SUFLET
Construită în secolul al XIII-lea, Biserica fortificată din Feldioara era inițial romanică, dar modificările au apropiat-o de stilul gotic, actual incintă datând din secolele XVI-XVII
Conform tipăriturilor si traditiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Þara Bârsei s-a găsit în Biserica fortificată din Feldioara, între 1211-1225, și după 1240 a fost transformată în lăcaș de închinăciune sub influența mănăstirii de la Cârța.
Lăcașul a fost renovat adeseori ca urmare a distrugerilor care l-au afectat cu ocazia năvălirilor popoarelor nomade, precum si cutremurelor din care se remarcă cel din 1838. Renovările poartă amprenta epocilor în care s-au efectuat, astfel că, desi stilul general este goticul târziu, se mai pot vedea elemente al stilului romanic în care a fost ridicată initial. Se pot vedea, de asemenea, bazoreliefuri decorative, numite „Bestiarii”, în stil cistercian, ordin monahal de care a apartinut biserica după anul 1240. Altarul prezintă scena vindecării leprosului de către Isus, el fiind realizat în secolul al XIA-lea de către pictorul brasovean Friederich Miess.
Despre întemeierea actualei biserici evanghelice din Feldioara există mai multe opinii, însă majoritatea însă exprimă un punct de vedere comun: biserica a fost înălțată de coloniștii sași, după plecare teutonilor în incinta fortificată a sediului central al cavalerilor, prin alipirea capelei pe latura estică a vechii construcții.
Astfel, bolțile celor 3 nivele inițiale ale clădirii au fost dărâmate și s-au realizat deschideri laterale dinspre nava centrală către cele laterale.
Prima biserică ridicată de sași în Feldioara a fost distrusă în timpul primei năvăliri a tătarilor în Þara Bârsei în 1241. Urme ale acestei construcții s-au găsit atunci când s-a săpat fundația casei cu numărul 75. Odată cu sosirea pe aceste locuri a unui nou val de coloniști sași, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, comunitatea săsească se întărește și construiește a doua biserică pe la 1280. Aceasta a fost ridicată în interiorul perimetrului întărit de fortificația teutonilor.
Primul nume purtat de biserică a fost Helig Kreuz Kirche, adică Biserica Sfintei Cruci. Însăși forma ei era aceea a unei cruci latine, cu axa centrală mai lungă decât cea a brațelor laterale. Mai apoi, biserica este închinată cu Sfintei Maria. Primul document în care este numită astfel datează de la 1447 și amintește faptul că Iancu de Hunedoara donează bisericii veniturile unei mori de pe Homorod.
Comunitatea sașilor, pe cale de dispariție
Comunitatea sașilor din Feldioara a rămas tot mai mică, de la un an, la altul, iar la biserică mai vin, în ziua de astăzi, doar 30 de persoane, o parte dintre ei chiar români. Asta după ce vreme de peste șapte veacuri, sașii au reprezentat aproape două treimi din populația comunei, una dintre cele mai vechi și mai înfloritoare așezări teutonice din Transilvania Evului Mediu, atestată documentar încă din prima jumătate a veacului al XIII-lea. „Foarte mulți dintre sași au plecat în Germania, alții s-au căsătorit cu români, s-au convertit la alte religii, astfel că am mai rămas foarte puțini credincioși care vin la această biserică. Toți care au mai rămas”, ne-a destăinuit Katherina Janesch, cea care a avut grijă de biserică în ultimii 21 de ani. Aceasta ar vrea să lase „meseria” cuiva mai tânăr, dar, din păcate, nu prea are cui. Printre membrii comunității evanghelice sunt și câțiva români, astfel că atunci când aceștia vin la biserică preotul Pal Andras, de la Prejmer, care oficiază slujbele și la Feldioara, ține slujba atât în limba germană, cât și în română.
Proiect rea
„Bestiarii” în stil cistercian
Construcția a suportat lucrări de refacere si modificare în urma distrugerilor suferite, în timpul altor năvăliri ce a străbătut ținutul și a cutremurului de la 1838. Fiecare etapă în care s-au făcut aceste intervenții asupra construcției poartă amprenta epocii respective, astfel că – deși stilul dominant al construcției este goticul târziu – se mai pot remarca elemente caracteristice ale stilului romanic, a cărui influențe se manifestau încă în momentul începerii construcției. Basoreliefurile care împodobesc construcția amintesc de maniera decorativă caracteristică cistercienilor – ordinul monahal care a fost prezent aici după 1240. Scenele sculptate semnifică lupta dinter Rău și Bine. Aceste decorațiuni se numesc „Bestiarii”. Pictura bisericii datează din secolul al XVI-lea, numai tabloul central al altarului a fost realizat în sec al XIX-lea de pictorul brașovean Friederich Miess.
Lacasul a fost renovat adeseori ca urmare a distrugerilor care l-au afectat, astfel ca si elementele de arhitectura au fost modificate
Biserica evanghelică din Feldioara nu are un program de vizitare, fiind deschisă doar în prima duminică din lună, când aici oficiază slujbe preotul Pal Andras, de la Prejmer. Cei care doresc să viziteze monumentul pot lua legătura cu îngrijitoarea bisericii, Katherina Janesch, la numărul de telefon 0727.426.239.
Adaugă un comentariu