Cu crucea-n spate!

Până la urmă nu este chiar aşa de asupritor să ai o Cruce. Mă refer la crucea vieţii fiecărui om. Crucea are frumuseţea ei! Majoritatea percepem Crucea ca suferinţa sau suma suferinţelor vieţii. Dar fără Cruce nu este Înviere! Când reuşim să izbândim, să trecem o mare greutate a vieţii, ni se pare că am primit o nouă şansă la viaţă, dobândim o speranţă cum uitasem să mai avem, simţim uşurarea şi bucuria … toate, de la Dumnezeu. Crucea ne arată Lumina! Prin comparaţie cu greul, frumosul, liniştea, sănătatea sunt mai preţuite! Cine fuge de Cruce, fuge şi de fiecare şansă de a afla iar şi iar cât de mult ne iubeşte Dumnezeu însoţindu-ne pe fiecare Golgotă, cât de multă încredere ne acordă punându-ne în faţă încercări din care să aflăm câtă putere avem în noi, câtă dragoste şi credinţă sălăşluieşte în mărunta fiinţă omenească.