Copiii învaţă de la părinţi binele sau răul

Nemincinos este cuvântul Domnului. Vă asigur că atunci când mi-am încredinţat copiii mei Domnului, El a avut grijă de ei. Copiii au crescut într-un mod cuviincios şi cred că eu nu aş fi putut avea o aşa mare grijă de ei. Domnul mi-a dat de 100 de ori mai mulţi copii. Mi i-a dat pe toţi ai voştri. Mi-a dat inimile voastre, deoarece cunosc cât mă iubiţi şi eu răspund iubirii voastre cu dragostea mea fierbinte. Atât de mulţi copii mi-a dat Dumnezeu!…
Şi copiii voştri trebuie să fie educaţi. Numai să nu se limiteze educaţia şi cultura lor la înţelepciunea lumii acesteia. Să înveţe concomitent înţelepciunea cea de Sus şi adevărul suprem. Să înveţe legea lui Dumnezeu şi poruncile lui Hristos, să înveţe evlavia, aducerea aminte întotdeauna de Dumnezeu şi calea creştinească adecvată. Doar atunci nu se vor pierde copiii voştri pe căile înţelepciunii omeneşti, doar atunci mai presus de toate vor avea întotdeauna înţelepciunea creştină, cunoştinţa de Dumnezeu. În acest fel trebuie să ne educăm copiii noştri.

Răspunderea părinţilor
Veţi da răspuns înaintea lui Dumnezeu pentru lucrurile rele pe care copiii voştri le-au învăţat de la voi, pentru certurile dintre părinţi ce s-au desfăşurat în faţa lor, pentru vorbele fără rost pe care le-au auzit de la voi. Dacă voi, părinţii, faceţi aceste lucruri, atunci ce pot să înveţe copiii voştri de la voi?
De la o vârstă fragedă trebuie să începeţi educaţia, pentru că doar atunci copiii primesc cu uşurinţă îndemnuri şi sfaturi. Sufletul lor este ca o ceară moale în care fiecare cuvânt al vostru se sălăşluieşte, şi lucrurile bune, dar şi cele rele, şi cuvântul bun şi cel necuviincios.
„Tulpina mică - unde o înclini, acea înclinaţie şi-o va însuşi; dacă un vas nou va răspândi mireasmă ori miros neplăcut nu depinde decât de ceea ce puneţi într-însul, punând înăuntru ori arome, ori murdării” (Sfântul Tihon de Zadonsk).
Mama, cea mai iubită persoană pentru copil, izvor de afecţiune şi tandreţe, stă rugându-se înaintea icoanei lui Hristos. Copilul priveşte când la mamă, când la icoană, şi nu are nevoie de mari explicaţii despre ceea ce se întâmplă în faţa lui. Aceasta este prima lecţie tăcută a cunoaşterii de Dumnezeu. Aceasta este prima şi cea mai importantă lecţie a evlaviei. Asemenea lecţii puteţi şi trebuie întotdeauna să daţi copiilor voştri.
Nu există pentru mamă sarcină mai mare şi lucrare mai sfântă, pentru care va da răspuns în faţa lui Dumnezeu, decât educaţia copiilor. Lui Dumnezeu Îi veţi spune cauza, dacă aţi neglijat această lucrare. Şi de acum vor începe necazurile voastre şi veţi vărsalacrimi amare şi veţi suspina văzând pe copiii voştri ce fac.
Aşadar, „luaţi seama să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici” (Matei 18, 10). Să aveţi grijă de copiii voştri, să fiţi pentru aceştia un exemplu al unei autentice vieţi creştineşti şi binecuvântarea Domnului va fi peste voi şi peste copiii voştri, în vecii vecilor.