„Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ...”

Obişnuim să citim porunca a cincea ca făcând referire la copii, la respectul pe care se cuvine ca aceştia să îl aibă faţă de părinţii lor. Şi aşa şi este! Însă, respectul pe care părinţii aşteaptă să îl primească de la copiii lor ţine de reciprocitate, dar şi de un fel de răsplată, astfel încât felul în care şi-au cinstit ei înşişi părinţii atunci când au fost copii, se va reflecta în educaţia pe care o vor oferi copiilor lor şi, bineînţeles, în respectul pe care îl vor avea faţă de ei. În primul rând părinţii sunt datori faţă de copiii lor şi educaţia este principalul mod în care îşi pot duce la îndeplinire această menire. Părintele Cleopa Ilie vorbeşte astfel despre datoriile părinţilor: „Prima datorie a părinţilor faţă de copii este aceea de a-i iubi (Tit 2, 4). Copiii trebuie să fie născuţi din dragoste şi din dorinţa ambilor soţi, iar nu din plăcere, din păcat sau din întâmplare.
A doua datorie a părinţilor faţă de copii este de a-i învăţa legea dumnezeiască… Părinţii au datoria de a-i învăţa pe copii dreapta credinţă şi frica de Dumnezeu …, de a le povesti copiilor lucrurile cele minunate ale lui Dumnezeu din sfintele cărţi. Părinţii mai au datoria de a-i învăţa pe copii ascultarea şi supunerea …, de a-i binecuvânta, de a compătimi pe copiii lor, de a-i îndemna şi mângâia, de a-i conduce bine, de a-i mustra pe copii, de a-i îndrepta şi pedepsi la nevoie, de a nu-i întărâta şi mânia, de a le îndeplini trebuinţele cele de nevoie. Părinţii au datoria de a se ruga pentru copiii lor, pentru înţelepciunea, pentru creşterea lor duhovnicească şi pentru mântuirea lor. … Apoi să-i încredinţeze unor duhovnici buni ”. Altfel spus, părinţii vor fi cinstiţi de copiii lor după măsura educaţiei pe care le-au insuflat-o.