Cea mai mare biserică romanică dintr-un sat săsesc

Cincu este mai mult decât o biserică: proporţiile sale îi dau nobleţea şi amplitudinea unei catedrale. Dacă acest lucru nu se remarcă pe deplin din exterior, unde biserica este umbrită de copaci poate la fel de bătrâni ca şi ea, interiorul dă o privelişte măreaţă. Boltă înaltă, cu nervuri gotice, parcă se ia la întrecere cu surorile ei mai celebre din Franţa sau Germania. O orgă uriaşă este aşezată delicat pe estradă. Biserica pare obosită de trecerea secolelor, şi singuratică, pentru că spaţiul ei larg nu mai este umplut de oameni.
Biserica-cetate de la Cincu este închinată Fecioarei Maria, fiind considerată cea mai mare biserica  romanică aflată într-un sat săsesc şi un unicat din punct de vedere al poziţionării ei: este aşezată pe un loc înalt şi abrupt pe trei laturi, astfel încât nu era nevoie să fie apărată decât în partea vestică. Specialiştii susţin ca, judecând după o serie de elemente arhitectonice arhaice, biserica a fost construită înaintea anului 1300. Iniţial biserica a fost pictată, ca mult alte biserici fortificate din Braşov, dar odată cu Reforma frescele de interior au fost acoperite. Din păcate, nu a mai fost posibilă restaurarea lor. Prima menţiune documentară este cea dată de un privilegiu acordat de regele Matei Corvin în 1474 celor care apărau cetatea. Biserica a suferit de-a lungul timpului mai multe transformări care pot fi observate atât analizând materialele de construcţie folosite, cât şi elementele arhitectonice.
Fortificarea bisericii a avut loc între 1522-1526, conform unor inscripţii din cor şi din navă, dar a mai suferit modificări mai ales după un incendiu ce a avut loc în 1789.
Biserica avea iniţial trei nave, inegale ca înălţime. Acestea au fost modificate şi aduse toate la aceeaşi cotă. Cele laterale, lungi fiecare de câte 38 de metri, mărginesc de o parte şi de alta turnul de vest şi sunt cu 10 metri mai lungi decât nava centrală. Construcţia iniţială avea alte două turnuri în capetele de est ale navelor laterale, deschise spre nava centrală şi spre navele laterale prin nişte arcade semicirculare. în partea de vest a bisericii se afla turnul clopotniţei, renovat după incendiu, cel care a determinat lungimea diferită a navelor centrală şi laterale. Tot acolo se află şi tribuna orgii.

Altarul, cel mai valoros element
Piesa cea mai importantă din întreaga biserică este altarul, care îl reprezintă pe apostolul Toma. La origine a fost conceput pentru biserica din Moşna, însă a fost cumpărat de comunitatea din Cincu şi pictat de un mare maestru sibian al vremii. Într-una dintre scenele din partea de jos a altarului, care înfăţişează Adoraţia Păstorilor, aceştia poartă costume tradiţionale ale ciobanilor autohtoni. În biserică se mai află şi o mică colecţie de covoare datând din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, provenite din Asia Mică.
Zidurile cetăţii care împrejmuiau biserica s-au deteriorat în timp ajungând ca în zilele noastre să măsoare doar 2-3 metri pe trei dintre laturi, iar pe cea dinspre vest chiar mai puţin. Au existat cinci turnuri exterioare, din care s-a păstrat doar cel dinspre sud. în secolul al XIX-lea, după ce Turnul Slăninei a fost distrus în incendiul din 1789, localnicii grijulii au construit în interiorul fortificaţiei cămări pentru aceeaşi destinaţie.


Valoroasa biblie de la Făgăraş
Actuala biserică din Făgăraş a fost ridicată în anii 1842-1843, după ce edificiile anterioare au fost distruse rând pe rând. Iniţiativa construirii ei aparţine lui Andreas Wellmann, participant la revoluţia burghezo-democratică de la 1848-1849. Adevăratul ctitor, sub aspectul contribuţiei materiale, este Cari Brukenthal. Monumentul este conceput în stil neoclasic. Două pietre funerare aflate aici aduc mărturii despre existenţa la Făgăraş în prima jumătate a secolului trecut a unor bresle ale rotarilor şi pietrarilor, o a treia fiind pusă în memoria unui farmacist. După ce în 1753 a ars vechea biserică, în locul ei avea să se ridice un alt edificiu de cărămidă, unde s-a descoperit ulterior o foarte valoroasă Biblie tipărită în limba germană (1544) păstrată şi astăzi.  
Biserica a fost construită între anii 1841-43 în locul unei biserici mai vechi, fiind de fapt a patra biserică construită aici. Statuia lui Isus a ajuns în biserică de la biserica din Bărcuţi, iar orga albă şi suportul de biblie de la biserica evanghelică Felmer.

Biserica evanghelică din Făgăraş poate fi vizitată în fiecare duminică între orele 10.00 şi 11.00 sau puteţi lua legătura cu Parohia Evanghelică din Făgăraş la numărul de telefon 0268.211.994. Pentru a vizita biserica din Cincu vă puteţi adresa lui Constantin Boghian, care poate fi contactat la numărul 0784.451.853.