Cătina

Această plantă este cunoscută pentru efectele ei terapeutice miraculoase încă din antichitate. Cătina albă este considerată una dintre plantele cu proprietăţi nutritive de excepţie, făcând-o să fie considerată miraculoasă. În China medicina tradiţională o recomandă în tratamentul bolilor digestive. Toată planta este medicinală însă partea cu cele mai multe substanţe active este fructul. Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele.
Antioxidanţii din fructe (vitaminele C, E, carotenul, flavonoidele) ajută organismul să lupte cu radicalii liberi. Produsele pe bază de cătină întăresc corpul, îmbunătăţesc memoria, ajută la eliminarea stresului, reglează funcţiile organismului, întăreşte sistemul imunitar.
Cătina este un regenerator şi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi datorate existenţei în cantităţi apreciabile a serotoninei.
Cătina albă are acţiune nutritivă, revitalizantă şi de refacere pentru piele având ca efect încetinirea procesului de îmbătrânire. Este foarte eficientă în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă şi ulceraţiilor.
Protejând pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii, siropul de cătină ameliorează efectele nocive ale chimioterapiei în cazul bolnavilor de cancer.
Siropul de cătină se prepară astfel: se selecţionează fructele cu culoarea cea mai portocalie, acestea fiind cele mai bogate în vitamine.
Siropul de cătină obţinut din fructe prin presare la rece are acelaşi efecte ca şi fructele proaspete, deorece acest sirop păstrează nealterate substanţele active terapeutice.
Este indicat ca siropul să se prelucreze în ziua recoltării fructelor. Fructele se spală, apoi se presează. Siropul obţinut se introduce într-un agitator din inox, unde se adaugă zahăr sau miere de albine. Compoziţia se agită foarte bine pe parcursul mai multor ore, chiar şi până la 10 ore, după care siropul se poate pune în sticle închise ermetic.Siropul de cătină obţinut prin presare la rece, se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte lichide, raţia indicată pentru o zi fiind de 3-4 linguri. Acest sirop nu se administrează seara, întrucât poate tulbura somnul datorită energizării produse.
Uleiul de cătină este utilizat în tratamentul unor afecţiuni precum: ulcerul gastric şi duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afecţiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice.
Mod de preparare: 20 grame fructe uscate de cătină zdrobite se umectează cu 20 ml alcool alimentar concentrat. Într-un vas de inox se lasă la macerat 12 ore, după care se adaugă 100 ml ulei de floarea soarelui. Se ţine pe baie de abur (bain marie) timp de o oră, pentru evaporarea alcoolului. După răcire, se filtrează prin tifon, prin uşoară stoarcere, şi se păstrează în recipiente de culoare închisă.

Vinul de cătină
Mod de preparare: 100 g fructe de cătină uscate şi mărunţite groscior se pun într-un litru de vin alb, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 30 de zile, vinul se filtrează şi se pune la păstrat în flacoane, de preferat de 200 sau 250 ml. Doza uzuală este de o ceşcuţă, aproximativ 30 ml, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
Fructele de cătină pot fi consumate ca atare, ca sirop sau ca ceai. Ca şi cantitate de consum indicată nu avem o restricţie anume, ci aceasta se consumă atât cât suportă fiecare, secretul este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Pe timpul iernii, fructele se păstrează foarte bine în miere de albine, dar se pot depozita şi la loc răcoros. Se pot consuma şi fructe în stare uscată.