Cătina

Cătina este un arbust cu o arie foarte mare de răspândire, deloc pretenţios şi ale cărui fructe îşi menţin proprietăţile benefice pentru organism chiar şi în condiţii de ger. Este un remediu natural pentru o multitudine de afecţiuni ale organismului, atît interne cât şi externe.
Denumită ştiinţific Hippophae Rhamnoides, cătina este un arbust fructifer de origine din Asia Centrală, ce poate fi albă, galbenă sau roşie. În România, întâlnim cătina atât în regiunile muntoase cât şi în nisipurile şi pietrişurile litorale.
Fructele de cătină sunt foarte bogate în vitamina C, de două ori mai bogate decât măceşele şi de 10 ori decât citricele. Fructele mai conţin vitamina A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6, B9, colină, inositol), vitaminele E, K, P şi F, celuloză, carotenoide (beta caroten - în concentraţie mai mare decât se regăseşte în morcovi, xanthophila), microelemente precum calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, sodiu, acizi grasi polinesaturati, uleiuri complexe din care se obţine uleiul de cătină, uleiuri volatile, flavonoide, pectine, taninuri, serotonină, aminoacizi, fitosteroli şi enzime.
Cătina are numeroase efecte benefice pentru organismul uman pe care le enumerăm mai jos, pentru a şti cum să o utilizăm în avantajul sănătăţii noastre.
Efect vitaminizant. Fructele de cătină conţin aproape toate mineralele şi vitaminele necesare organismului uman. Un pahar de suc de cătină cu miere, proaspăt preparat, consumat dimineaţa, va asigura porţia de vitamine şi energie pe tot parcursul zilei.
Efect imunostimultor. Cătina ajută organismul să se menţină sănătos şi puternic şi, la nevoie, să lupte împotriva bolilor. Mai mult, are proprietăţi antibiotice şi combate direct infecţiile bacteriene.
Efect depurativ. Ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât şi de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcţionare a acestora.
Efect antioxidant. Cătina este plină de antioxidanţi puternici ce ajută la neutralizarea radicalilor liberi, a substanţelor toxice preluate din mediu şi previn apariţia celulelor canceroase.
Efect antiinflamator. Cătina este un bun antiinflamator şi antibacterian nu doar la nivel intern, fiind des utilizată şi în tratarea afecţiunilor pielii, rănilor sau arsurilor.
Efect cicatrizant. În administrarea externă cătina are un puternic efect cicatrizant, hrăneşte pielea şi o ajută să se refacă. Poate fi folosită cu succes ca înlocuitor al loţiunilor sau cremelor calmante de după expunerea la soare.
Preparatele pe bază de cătină au numeroase indicaţii terapeutice, fiind recomandate pentru tratarea a numeroase afecţiuni precum cele hepatice, endocrine, digestive, gastroduodenale sau a ulcerului gastric. Tot la nivel intern, cosumul de cătină este indicat în avitaminoze, deficitul de vitamine din organism ce slăbeşte sistemul imunitar.
La nivelul pielii, cătina vindecă cu succes eczemele, urticaria, infecţiile, pojarul, erupţiile cutanate şi dermatozele. Surmenajul, stările letargice, stresul, depresia şi anxietatea pot fi şi ele tratate cu preparate din cătină, la fel ca afecţiunile oculare sau ateroscleroza (îngustarea arterelor prin care circulă sângele).
Cel mai des, cătina este întrebuinţată în tratarea răcelilor şi a virozelor respiratorii, având un mare aport de vitamine şi substanţe ce întăresc sistemul imunitar şi ajută organismul în lupta împotriva viruşilor.
Cătină cu miere, reţeta unei formule simple, superimunizante.  Dacă vrei să beneficiezi de calităţile extraordinare ale cătinei dar nu eşti tocmai un fan al gustului pe care îl au fructele (acrişor-astringent), ar fi bine să iei în considerare mierea. Amestecul de cătină cu miere este considerat un elixir al sănătăţii, un leac universal pentru tratarea şi prevenţia a numeroase boli şi afecţiuni, datorită beneficiilor pe care aceste două alimente le aduc organismului, atât separat, dar mai ales împreună: antioxidant, antiinflamator, imunostimulator, vitaminizant, anticancerigen, antiîmbătrânire, vindecă răcelile şi infecţiile, reglează sistemul circulator, endocrin şi activitatea gastro-intestinală.
Prepararea elixirului este foarte simplă: se foloseşte o parte miere la 3 părţi de fructe de cătină. Fructele se spală bine şi se zdrobesc până se obţine o pastă viu colorată. Pasta se pune într-un borcan, se toarnă cantitatea de miere peste, se închide şi se lasă la macerat timp de 7 -10 zile, la rece. Din moment ce procesul de macerare are loc la temperaturi scăzute, ar fi bine să foloseşti miere de salcâm deoarece aceasta se cristalizează mai greu, iar amestecul va fi mai uşor de manevrat. După perioada de macerare, produsul va avea un gust dulce-acrişor, plăcut chiar şi de copii. Amestecul se poate prepara şi cu fructele de cătină întregi. După desfacerea borcanului, amestecul se păstrează la rece şi este indicat a se consuma în maxim 2-3 luni. O lingură pe zi şi organismul îţi va mulţumi!