Brâul Maicii Domnului va fi adus în Arhiepiscopia Sibiului

Credincioşii din Arhiepiscopia Sibiului vor avea bucuria de a se închina Cinstitului Brâu al Maicii Domnului, care va fi adus la Braşov în perioada 21-23 martie şi la Sibiu în perioada 24-26 martie, de o delegaţie de la Mănăstirea Kato Xenia, din Mitropolia de Volos, Grecia, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
Brâul Maicii Domnului va sosi la Braşov, luni, 21 martie 2016, la ora 13, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piaţa Sfatului, şi va sta spre închinare până miercuri, 23 martie 2016, la ora 22.
Joi, 24 martie, delegaţia din Grecia va duce Brâul Maicii Domnului la Sibiu, la Catedrala Mitropolitană, unde va rămâne spre închinare până sâmbătă, 26 martie 2016, la ora 9.
Sâmbătă, 26 martie 2016, la ora 9,30, plecarea delegaţiei din Grecia spre Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Bucureşti.
O parte din Brâul Maicii Domnului se păstrează în Mănăstirea Kato Xenia, din Grecia, iar cealaltă parte din Brâul Maicii Domnului se păstrează în Mănăstirea Vatopedu, din Muntele Athos. Brâul este ţesut din păr de cămilă şi, alături de Cinstitul ei Acoperâmânt, constituie o amintire preţioasă ce se păstrează din viaţă pământească şi smerită a Maicii Domnului, fiind cinstit cu multă evlavie de credincioşii ortodocşi din întreaga lume.

Scurt istoric al Brâului Maicii Domnului
Potrivit Tradiţiei, Apostolul Toma, întristat că nu a fost prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul ei Brâu. Acesta a fost ţesut de însăşi Maica Domnului din păr de cămilă.
După o scurtă perioadă în Capadocia, Sfântul Brâu a fost adus în Ierusalim, de către împăratul Teodosie cel Mare şi s-a păstrat aici până în secolul al IV-lea. În anul 395, Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu al Maicii Domnului la Constantinopol. În secolul al X-lea, împărăteasa Zoe, soţia lui Leon cel Înţelept, în urma vindecării sale miraculoase, a brodat Brâul cu fir de aur, forma în care se păstrează şi astăzi, şi l-a reaşezat în racla dăruită de împăratul Arcadie.
Între anii 1512 şi 1520, Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped şi a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”. Paraclisul a fost reparat în anul 1794, tot cu ajutoare româneşti, iar în secolul al XIX-lea România a dăruit Paraclisului Maicii Domnului o noua catapeteasmă.
De asemenea, racla de argint, în care se păstrează Brâul Maicii Domnului, de la Manastirea Vatoped a fost confecţionată în secolul al XVIII-lea tot în Ţara Românească. În această sfântă raclă se păstrează numai o parte din Brâu, pentru că cealaltă parte a fost dăruită, în anul 1522, Mănăstirii de maici Kato Xenia, situată la 50 de kilometri de oraşul Volos, Grecia. Această bucată de Brâu a fost luată de la Muntele Athos, în anul 1552, şi adusă la Mitropolia Dimitriadei, într-un moment de grea încercare pentru populaţia de aici, în timpul unei epidemii de ciumă. Istoria povesteşte că, imediat după aducerea sa, oamenii s-au însănătoşit.
De asemenea, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului a făcut să înceteze diferite epidemii: în anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871, sultanul turc sub a cărui protecţie se găsea Sfântul Munte Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în ţara sa pentru îndepărtarea holerei; în anul 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantaţiile de lămâi şi portocali.
Sunt numeroase minuni care s-au întâmplat până în ziua de astăzi cu Sfântul Brâu. Valoarea lui este inestimabilă deoarece este direct legat de Maica Domnului. De aceea, Biserica Ortodoxă acordă cinstire Sfântului Brâu, aşa cum o face şi cu Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În calendarul ortodox, evenimentul aşezării Sfântului Brâu al Maicii Domnului în racla, este pomenit la 31 august.