Boboteaza la românii din Ungaria

Praznicul Împărătesc al Botezului Domnului, 6 ianuarie 2015, cunoscut în popor ca „Boboteaza”, este o zi de mare sărbătoare, aşteptată cu multă bucurie sufletească şi de către românii ortodocşi din Ungaria.
Potrivit obiceiului, Preoţii aparţinând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria au mers în zilele premergătoare Praznicului pe la casele oamenilor cu Botezul, stropind gospodăriile acestora cu Agheasmă Mare şi fiind aşteptaţi de credincioşi cu sufletele deschise şi cu lumânare în mână, care în felul acesta, în duh de sărbătoare, au primit binecuvântarea pe care Biserica Dreptmăritoare Străbună o împarte la început de An Nou civil tuturor credincioşilor săi.
Punctul culminat al Sărbătorii îl constituie Sfânta Liturghie din însăşi Ziua Praznicului, la care credincioşii participă în număr mai mare, chiar dacă el cade de cele mai multe ori peste săptămâna, pentru că la sfârşitul Sfintei Liturghii în toate bisericile se face sfinţirea Agheasmei Mari, pe care aceştia o primesc cu multă credinţă şi bucurie, ca pe o mare binecuvântare din partea lui Dumnezeu şi o păstrează pentru tot timpul anului ca pe un dar de mare preţ.
Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a săvârşit Sfânta Liturghie şi sfinţirea Agheasmei Mari în Paraclisul Episcopal din Giula, după care a făcut sfinţirea vieţuitorilor, a birourilor administrative, a locaşurilor de cult, chiliilor şi tuturor clădirilor din incinta Reşedinţei Episcopale, la fel ca în fiecare an.
Şi la slujbele săvârşite în cele două biserici ortodoxe româneşti din Giula, oraşul care găzduieşte atât Reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, cât şi sediile principalelor instituţii ale comunităţii istorice a românilor din Ungaria, au participat mulţi credincioşi, între care s-a numărat şi Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula.
În felul acesta, Praznicul Bobotezei şi Sărbătoarea Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, care încheie practic seria Sfintelor Sărbători de iarnă, inaugurate de Naşterea Domnului, constituie şi pentru românii din Ungaria nu doar un binecuvântat prilej de ales popas duhovnicesc la început de An Nou, ci şi un mijloc concret de perpetuare a tradiţiilor sfinte ale Poporului Român, care îi ajută la menţinerea spiritualităţii ortodoxe şi a identităţii naţionale româneşti, în locurile rânduite lor spre vieţuire de Pronia Divină.