Biserici care au renăscut din propria cenuşă

Încă din secolul al XV- lea, în Făgăraş, a existat o mănăstire romano - catolică care se afla pe actuala stradă Doamna Stânca. În prezent, Mănăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică (foto) sunt situate pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 1.
Construcţiile pentru înălţarea noii biserici şi mănăstiri au început în data de 22 aprilie 1737. Lucrările la biserică s-au finalizat cinci ani mai târziu, iar abia în 1752 a fost definitivat şi parterul mănăstirii franciscane. În incendiul din 31 mai 1760, când a ars aproape întregul oraş, acoperişul bisericii a fost distrus, astfel că un an mai târziu au reînceput lucrările la noua construcţie în stil rococo, lucrări care au ţinut până în 1782. Forma actuală a căpătat-o în urma reconstrucţiei din 1761.
Slujba de sfinţire a noii biserici a avut loc pe 26 septembrie 1782, iar lăcaşul a fost  închinat „Sfintei Treimi”. Din vechea biserică s-a mai păstrat doar altarul principal, a cărui curiozitate este că partea centrală este rabatabilă.

Statuete unicat în mărime naturală
În biserica se află o orgă marca Iosef Angster din 1895, cu două manuale şi 16 registre. La expoziţia din anul 1879 aceasta a obţinut medalia de aur pentru acest tip de orgă. Din păcate, cei 116 ani, care au trecut de la construcţia ei au lăsat urme grave în mecanismul acesteia, multe dintre piesele de lemn fiind atacate de carii. Costul reparaţiilor este de 15.000 de euro, iar reprezentanţii parohiei cer sprijin financiar de la credincioşi pentru a-i reda viaţa orgii.
Mănăstirea are curtea interioară închisă de coridoare cu arcade la parter şi la etaj. Aici se află două ceasuri solare care indica orele de la 8 la 15. Statuile de mărime naturală care pot fi admirate în incinta acestui lăcaş sunt din lemn aurit, ca şi statuia Sfântului Mihail de pe acoperişul amvonului. Şi pereţii sălii de mese au fost decoraţi cu fresce, dar, acum, din păcate, se mai vede una singură. Din anul 1747 în incinta mănăstirii a funcţionat şi o şcoală, dar care a fost distrusă de incendiul din 1760 şi care nu a mai fost refăcută.

Legendele din jurul bisericii reformate
Vechea biserică reformată se situa în apropierea cetăţii. După atacul curuţilor din 1704, apărătorii au distrus biserica, fiindcă din turla ei se putea uita oricine în interiorul cetăţii. Groful Teleki József a putut începe construirea actualei biserici doar în anul 1715. Amvonul, sculptat în piatră, şi cadrul uşii de la intrare au fost aduse din biserica veche şi montate aici. Grof Teleki moare în 1735, lucrările fiind continuate şi terminate în 1740 de soţia acestuia Bethlen Kata, care s-a căsătorit cu Teleki în anul 1722. Din prima căsătorie cu Haller István a avut un copil, care a fost luat de episcopul de Făgăraş, pentru a-l feri de religia reformată. La fel s-a întâmplat şi cu cei născuţi din a doua căsătorie. Astfel Betlen Kata rămasă fără soţ şi copii a preluat numele de Arva (orfan), şi şi-a dedicat viaţa propagării religiei şi actelor de caritate. A sprijinit construirea a 20 de biserici, a înfiinţat şcoli, a ajutat şcolarizarea copiilor săraci, iar pe femeile din Făgăraş le-a învăţat să brodeze şi să coase. Bod Péter, a scris textul de pe mormântul ei din faţa bisericii. Pe amvonul şi masa Domnului din biserică se poate vedea rochia de mireasă brodată de ea în care s-a căsătorit cu Teleki József.


Secretele de sub mănăstire

Legenda spune că ar exista un tunel secret săpat în subteran între Cetatea Făgăraşului şi mănăstirea Franciscană de pe Tăbăcari. Există însă, şi mărturii şi oameni care au văzut cu ochii lor catacombele de sub oraş. Culoare secrete prin care călugării franciscani ajungeau de la biserică în Sala Dietei de la Cetate sau pasaje subterane construite pentru ca proprietarii castelului să poată fugi în caz de asediu. Nimeni nu ştie până acum unde iese tunelul la Cetate. Se crede că o ieşire secretă din Cetate ar fi existat în secolul al XVII-lea pe latura de sud, la jumătatea zidului exterior, unde se afla o încăpere la nivelul lacului. Deschiderea în zid care este acum acoperită, făcea legătura cu lacul, fiind mascată de trestie şi alte plante acvatice. Fostul director al muzeului, prof. Gheorghe Dragotă, este de părere că în încăperea respectivă erau ţinute două bărci cu care cei din interior se puteau refugia în oraş sau puteau trimite mesageri după ajutor.

Mănăstirea franciscană este deschisă zilnic între orele 7.00 şi 19.00, iar parohia catolică din Făgăraş poate fi contactată la numărul de telefon 0268.211.887. Biserica reformată este deschisă duminica şi în zilele de sărbătoare.