Biserica din Rupea, mărturie a tradiţiei saşilor

Biserica evanghelică din Rupea a fost construită în secolul al XV-lea ca biserică gotică în formă de hală, cu o singură navă. În perioada catolică, se ştie că avea hramul Sfântului Iacob, însă menţiunile documentare directe mai vechi lipsesc cu privire la datarea exactă a lăcaşului. 

Acum, biserica se prezintã ca un edificiu sub formã de salã, cu un cor închis poligonal, având o sacristie rectangularã la nord. Toate portalurile vechi, de la intrãrile de sud ºi vest ale navei ºi de la sacristie, ori ferestrele, sunt de facturã goticã. Aceste caracteristici arhitectonice o dateazã larg în secolul al XV-lea. 

Nava a avut şi bolţi gotice, dar ele au fost demolate în jurul anului 1665, pentru ca ulterior să fie amenajat un tavan din lemn, în anul 1713. Situaţia din cor (partea din faţă unde este altarul) este ceva mai complicată, pentru că acolo s-au păstrat consolele de sprijin pentru ogivele bolţii, iar tencuielile târzii ascund încă elemente vechi. Pe de altă parte, reţeaua ogivală, pornită din aceleaşi tipuri de console, s-a conservat în mod neaşteptat la interiorul sacristiei. Pictura medievală a început să iasă la iveală încă din perioada interbelică, dar decaparea ei se lasă încă aşteptată. Din ea avem la vedere acum o scenă cu mai multe personaje, care domină întreaga înălţime a peretelui. Sondaje recente au relevat existenţa altor mari suprafeţe pictate cu fresce, care aşteaptă să fie aduse la lumină. Pe această pictură vor fi existat şi alte intervenţii, dintre care este cunoscută cea cu blazonul breslei pantofarilor, reluat în două variante (ultima datată în 1802).  

Din zestrea veche a bisericii s-au mai păstrat şi alte frânturi ori amintiri. De pildă, o lespede funerară conservată în sacristie (Emerentia Weyrauch, †1631), care sugerează posibilitatea existenţei unei necropole a juzilor scăunali şi a altor notabilităţi locale, covoare orientale şi diferite piese de mobilier din lemn. Colecţia celor 17 covoare orientale a fost în întregime transferată la Biserica Neagră din Braşov, la fel cum s-a întâmplat şi cu orga, recent restaurată şi repusă în funcţiune. Cea din biserică provine din Drăuşeni. Dintre stranele rămase în biserică, cea mai veche provine din anul 1609; altele poartă anii 1631, 1732, 1773-1777. Altarul se datează la 1709 şi are caracteristici baroce, dar nu se mai află, la ora actuală, în biserică. Decoraţia de lemn a amvonului a fost finalizată la 1726-1727, iar tribunele din 1801.

 

Clopot vechi de la 1488

O clopotniţă trebuie să fi existat încă din vremuri medievale la acest edificiu, din moment ce se cunoaşte că biserica a deţinut un clopot turnat în 1488. În vremuri mai noi, funcţia respectivă s-a transferat către un turn lateral, de factură barocă, ridicat pe incintă în anul 1782. Turnul clopotniţă care este în picioare şi astăzi este construit pe piloni de stejar, despre care se spune că este mai rezistent şi decât betonul. Despre curtina din jurul bisericii se poate spune doar că a servit protecţiei cimitirului, înainte ca dispoziţiile administraţiei habsburgice din secolul al XVIII-lea să oblige scoaterea sa din perimetrul locuit. Existenţa unor elemente de fortificare este destul de puţin probabilă, având în vedere vecinătatea cetăţii şi adăpostul pe care îl asigura locuitorilor.

Din anul 2002, biserica a intrat într-un amplu proces de restaurare. A fost refăcut acoperişul şi zidurile la exterior pe porţiunile deteriorate, iar cea mai importantă lucrare a vizat drenarea apei. „S-a pornit de la repararea orgii şi atunci s-a decis şi renovarea bisericii. S-a lucrat foarte mult la drenaje, fiindcă apa băltea pe podea. A trebuit să se scoată cam un metru de pământ, fiindcă existau ciuperci şi totodată, au fost făcute şi săpături arheologice. Atunci, s-au descoperit şi 13 morminte, dispuse cam din mijlocul bisericii spre altar. Din păcate, nu s-a putut face o conservare a lor”, ne-a povestit Otto Wagner (74 de ani) care este acum epitropul bisericii. Pe unul dintre pereţii bisericii se mai păstrează un tablou cu arborele genealogic al familiei Michailis, unul dintre ultimii guvernatori din Rupea. În poze se poate observa costumul tradiţional al saşilor din zona Rupea.

 

La Rupea preotul paroh Siegmar Schmidt oficiază slujbe în prima şi cea de-a treia duminică din lună, începând cu ora 10.00, însă în casa parohială. Cei care vor să viziteze vechea biserică pot lua legătura cu Otto Wagner, la numărul de telefon 0268.260.417.

 

Valori inestimabile

Biserica Evanghelică din Rupea a deţinut cele mai valoroase covoare orientale din Estul şi Centrul Europei . Acestea se află acum la Biserică Neagră, ca de altfel şi orga, care va fi adusă la Rupea doar atunci când se va finaliza procesul de renovare. Unul dintre cele mai vechi covoare  este de secol XVI. În biserică se află încă strane de lemn cu semne ale breslelor din 1609 şi un clopot de la 1488. Orga în „cuib de rândunică” este socotită drept cea mai veche din Transilvania din câte au fost păstrate, fiind construită în anul 1726. La 300 de ani de la construcţie, orga şi-a trăit a doua tinereţe. Glasul ei s-a auzit din nou, la Biserica Neagră din Braşov, în prezenţa ambasadorului Germaniei, în octombrie anul trecut. În urma recondiţionării sale s-a descoperit că orga ar fi chiar mai veche, din 1699, după ce pe un burduf a fost descoperită inscripţia cu acest an.