600 de ani de existenţă ai Mănăstirii Manasija

Patriarhul Irineu împreună cu alţi ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe au liturghisit duminică la Mănăstirea Manasija cu prilejul aniversării a 600 de ani de la întemeierea aşezământului monahal.
Din soborul arhieresc au făcut parte: Mitropolitul Porfirie al Zagrebului şi Ljublijanei şi Episcopii: Ignatie de Barnicevo, Lucian de Budim, Pahomie de Vranje, Iovan al Sumadija, Ioanichie de Budimlje-Niksic, Teodosie de Raska-Prizren, Andrei al Austriei şi Elveţiei, Andrei de Nis şi Isihije Mohacs.
Patriarhul Irineu a felicitat pe stareţa mănăstirii, maica Pavla, şi a spus că îşi doreşte ca obşte monahală să îndeplinească în continuare rolul spiritual pe care mănăstirea Manasija îl are de secole. Aşezământul monahal, cunoscut şi sub numele de Resava, este una dintre cele mai mari şi vechi mănăstiri ortodoxe din Serbia.
În anul 1406, armata sârbilor a învins oştile otomane în apropierea localităţii Despotovat. La numai un an distanţă, domnitorul Ştefan Lazarevici al Serbiei a început ridicarea unei mănăstiri ortodoxe, pe locul unde a obţinut victoria împotriva otomanilor.
Mănăstirea Manasija, zidită sub forma de fortăreaţă puternic întărită cu ziduri şi turnuri de apărare, înălţat pe un deal înconjurat de Munţii Beljanica, se află la o distanţă de numai trei kilometri nord-vest de localitatea Despotovat.